Crucificarea lui Traian Băsescu

Cum suntem un popor creștin ortodox, ne batem zilnic pentru asta cu cărămida-n piept și ne revoltăm cu ”mânie proletară” când unul dintre noi greșește, chiar dacă în mod oficial comuniștii erau atei dar cum la noi totul este original merge și așa, înjurându-l de la anafură, cădelniță, …. și până la p.. mă-sii lui.
Suntem un popor blând și tolerant și am demonstrat-o de nenumărate ori. S-a văzut cât suntem de îngăduitori atunci când n- am fost curioși să vedem cine ne-a turnat la secu’ , chiar dacă respectivii și-au încălcat jurământul de confidențialitate, popii noștri fiind singurii din fostele țări est-comuniste nedesconspirați, atunci când ne-au fost împușcați cetățenii care se găseau în mod prostesc într-un loc nepotrivit într-un moment nepotrivit, victimile întotdeauna sunt de vină, când ” golanii ” au fost ciomăgiți de ” minerii ” veniți în capitală ca să ” sădească flori ”, când primarii , parlamentarii sau orice amărât de politician provenit din nomenclatura de partid securisto-comunistă au furat sub privirile noastre binevoitoare și când justiția română, indulgentă și total dezinteresată, le-a dat ca sentință NUP sau cel mult una cu suspendare.
Suntem atât de buni încât suferim cumplit când un cetățean onorabil vrea să se sinucidă, onorabilitatea e direct proporțională cu averea sa și cu numărul animalelor vânate la Balc, dar rămânem indiferenți când drepturile celor de lângă noi, babe proaste și moși senilizați, sunt încălcate flagrant.
Suntem un popor creștin ortodox, mai credincioși  chiar dacât evreii care l-au dat pe Mesia, e drept unul ipocrit, am văzut cum femei, în același timp în care se lăudau cu postul lor cu bolbotine pe care-l țineau cu sfințenie, își doreau moartea celor care aveau poșete ”Louis Vuitton ” , dar totuși un popor creștin.
Suntem un popor creștin și iubitor de țară și ne mândrim cu asta.
Creștini fiind , chiar dacă popii noștri ne amenință cu lăsarea mortului pe năsălie, chiar dacă popii noștri nu ne acordă iertarea pentru păcatele făcute, cine n-a avortat măcar odată , decât pe un preț stabilit cu grijă dinainte și împărtășit în mare taină de femeia ce vinde lumânări, chiar dacă, mai nou, Preafericiul Părinte Patriarh Daniel ne acordă dezlegare la nunți și botezuri în posturi , contra cost ca indulgențele de pe vremea Inchiziției, un botez în postul lui Petru și Pavel i-a costat pe niște cunoscuți doar 500 lei, bisericile pe care le avem nu ne mai ajung.
După ce am pus stăpânire pe lăcașurile de cult ale altor Biserici , cominterniștii le-au luat iar noi doar le păstrăm, ne-am hotărât să construim o Catedrală a Neamului prin care să arătâm lumii întregi cât de credincioși suntem.

Credincioși cum suntem avem nevoie și de o crucificare.
Chiar dacă părerile sunt împărțite, unii dintre noi îl vedem ca pe un Mesia, pe cel care a venit, și în modul său propriu , și ne-a arătat că în ”Cetate ” treburile nu merg bine și ”Cetatea trebuie dărâmată ”, iar alții îl percep ca pe un tâlhar care a râs, ” a hâhâit ” spune în acest moment un pucist, a înjurat , a furat ceva ce nu mai exista în proprietatea țării, ne-a luat mâncarea de la gură, pentru ei nu are importanță faptul că hrana nu mai era destulă , și , cel mai grav, ne-a arătat cât de urâți și hidoși suntem.
Până la urmă, pentru noi toți, Traian Băsescu trebuie să ” moară ” !

 PS  M-a provocat  să mă gândesc intens și din altă perspectivă   apoi  să scriu aceste rânduri   domnul  cu articolul  său ”     Despre abuzurile USL și demiterea Președintelui Băsescu ” de pe blogul La colţu’ străzii.

Liviu Pop, ministrul potrivit la locul potrivit

„Editura “Thomas Reuters” a oprit accesul cercetatorilor romani la bazele de date datorita faptului ca interimarul ministru al invatamantului, ilustrul anonim Liviu Pop, a decis sa amane cu doua luni orice demers ptr reannoirea contractului. Cu alte cuvinte, fara accesul la baza de date, nu mai pot fi verificate si dovedite acuzatiile de plagiat, iar cercetatorii onesti din Romania nu mai au acces la informatii absolut necesare.
Intrebat de presa despre aceasta decizie, Liviu Pop a sustinut ca nu stie de decizia “Thomas Reuters” ”

Puteți să aflați în continuare citind :

Victoria mediocritatii

Fiind știut faptul că sunt împotriva copiatului , ani de zile nu am fost chemată să asist la examene !

Sărmanii elevi, nu au mai putut să copieze !
Ani de zile, cunoscându-se faptul că sunt intransingentă și că nu accept să se copieze la mine la lucrările scrise, nu am fost chemată decât de două ori să asist la examenul de bacalaureat. Anul acesta nu știu cum de s-a apelat la mine. Poate, pentru faptul că majoritatea colegilor mei au refuzat să se asiste pentru că se știe sigur dacă vom fi plătiți.

În anul 2008, pentru că era un mare scandal și atunci, am scris doamnei Vergu un e-mail.

O să citez din el :

” Doamnă Melania Vergu,

Mă cheamă Carmen Amza , sunt profesoară de matematică cu gradul I şi am vechime de 28 de ani în învăţământ.Vă urmăresc de fiecare dată de câte ori apăreţi la postul REALITATEA.

Astăzi, văzând cum vă contraziceţi cu domnul Cătălin Croitoru, din al cărui sindicat nu fac parte, m-am hotărât să vă trimit şi dumneavoastră un e-mail.

Dacă un profesor oarecare, aşa cum sunt eu, ar avea curaj să spună ceva din ce se întâmplă la un examen, ar avea multe de suferit. Cel mai mic rău ce ni se poate întâmpla este acela de a nu mai fi fi chemaţ la nici un alt examen. În ultimii doi ani suntem puşi să semnăm un formular în care scrie că ,dacă îl facem public ceva din desfăşurarea examenului, putem fi deferiţi justiţiei. Nu se referă strict la confidenţialitatea subiectelor ci ,aşa, în general.

O singură dată am ajuns din greşeală, ca profesor supraveghetor la un examen de bacalaureat. Toată lumea venea şi mă atenţiona să îi las pe elevi să copieze. Într-un sfârşit a apărut şi directorul adjunct al acelui colegiu, profesor de matematică ca şi mine şi care cunoştea reputaţia mea de profesor ,, rău,, care nu le permite propriilor elevi să copieze .Şi dânsul a ţinut să mă atenţioneze în privinţa copiatului. Sigur că nu pot proba aceste fapte pentru că discuţiile se purtau în particular De atunci nicio dată nu am mai fost solicitată.
Pentru un profesor din România fiecare leu este binevenit şi, de aceea, mai bine se tace.

Carmen Amza

Cum se proceda atunci ? Se copia .

Socrate și cum se poate muri pentru o idee

O doamnă care nu s-a sfiit să facă o mică găinărie și anume să desemneze ca fiind cel mai bun poster chiar pe cel care primise cele mai puține voturi! După cum vedeți imaginea este realizată de Baricada
Socrate este filosoful pe care îl iubesc cel mai mult. Abia apoi pe Diogene.
Sunt peste 30 ani de când am citit o carte despre viața lui Socrate. Sunt peste 30 ani de când mă emoționez aducându-mi aminte de el.

Se spune că Socrate fusese condamnat la moarte. Urma să bea pocalul cu cucută. În loc să se agite și să se plângă de faptul că fusese condamnat pe nedrept el ceruse să i se aducă un instrument muzical. Cum mai avea câteva zile de trăit, voia să nu le irosească stând degeaba ci să învețe să cânte la un instrument muzical. Cred că flaut. Nu sunt sigură că acesta ar fi fost instrumentul.

Prietenii săi s-au strecurat la el noaptea , acolo unde era închis, și i-au propus să-l ajute să fugă.
– Socrate, nu se poate să accepți să bei cucută. Ai fost condamnat pe nedrept. Te ajutăm noi să pleci de aici și din Atena. Vom avea noi grijă de toate.
Socrate a refuzat ajutorul lor.
– Ar însemna să lovesc în democrație. Am fost condamnat în baza unor voturi date democratic chiar dacă ele nu exprimau realitatea. Rămân ca să-mi ispășesc pedeapsa .

După cum știm cu toții, Socrate a băut cucută.

De ce amintesc despre Socrate ? Mulți dintre cei care vor citi aceste rânduri vor spune că a fost nebun. Într-o societate ca a noastră lipsită de moralitate și valori gestul lui Socrate nu poate trece decât drept un gest nebunesc.
Ne-am obișnuit cu hoțiile, excrocheriile, licitațiile dubioase cu statul, minciunile, șantajele, găinăriile unora și altora încât de cele mai multe ori nici măcar nu mai reacționăm în vreun fel. Acceptăm în mod tacit.

Stau de mai bine de o săptămână și mă întreb dacă, în zilele noastre, vreunul dintre politicienii noștri ar fi în stare să moară pentru a apăra valorile democrației . Ce credeți ?