Brandul de ţară: mărul putred

 

Undeva, în Europa, există o ţară de păgâni.

Se închină la idoli: leul, dolarul şi, mai recent, euro.

Noţiuni ca adevăr, cinste, corectitudine, morală li se par noţiuni fără sens, desuete.

La ei totul se vinde, totul se cumpără.

După ţigări.cafea  şi alcool, marfa cea mai vândută este propria lor conştiinţă. Preţul nu este fix. E variabil.

Unii se vând mai ieftin, alţii se vând mai scump, alţii se vând pe nimic, nici nu ştiu.

Cu cât preţul lor este mai bun, cu atât se laudă mai mult cu valoarea lor, cu inteligenţa lor.

Televiziunile sunt invadate  zilnic de ei. Şi nu numai.

Nu cred în Dumnezeu dar, ca o măsură de siguranţă, nu se ştie niciodată,  cu cât sunt mai necredicioşi cu atât lăcaşurile lor de cult sunt mai voluminoase şi mai înalte.

Marele lor preot este cel mai bun întreprinzător din aceea ţară.

Afacerile lui prosperă chiar şi acum pentru că, oamenii mor mai ales  în vreme de criză.

Poate, de aceea, unii se gândeau că ar fi cel mai bun premier.

Politicienii în mod sigur se închină la Satana.

Mint, fură, râvnesc la bunul altora, preacurvesc şi omoară tot ce ating : industrie, agricultură, sănătate, învăţământ şi… justiţie.

Judecătorii lor sunt precum Lucifer.

 Doar că sunt mai mulţi, vreo opt mii plus sau minus patru sute. Nu se ştie exact.

Cărturarii nu sunt cu nimic mai prejos.

Se prostituează zilnic şi-şi fac din asta o virtute.

Doctori fără arginţi nu există.

Uneori medicii lor te omoară chiar şi cu bani.

Dascălii sunt foarte interesaţi de cultură.

Citesc multe cărţi şi reviste de specialitate: ,, Cartea de bucate ”, ,,Libertatea”. ,, Clic”.

Dar cel mai mult preferă arta: manelele şi telenovelele.

Se mai întâmplă să se nască, în mijlocul acestui popor şi câte un bolnav care să nu se poată adapta şi, atunci, pleacă.

Se refugiază în alcool, pleacă în nefiinţă sau, într-o altă ţară din Europa,  unde băştinaşii se înclină doar la Euro.