Prostituția din justiția română, nu și-a găsit UN LOC ÎN INIMA mea

Sigur, atunci când afirm cele de mai sus, mă refer la prostituție în genere și nu o fac doar STRÍCTO SÉNSU.
Cu toate că există cazuri multe în care avocații se culcă cu magistrații, nu vreau să fac discriminări de sex și să afirm că doar ele, avocatele, o fac , știți ce, cu judecătorii pentru a fi sigure de anumite sentințe în procesele pe care le pledează în instanță, am putea afirma , fără să greșim, că ei se prostituează dar nu la acest aspect restrâns vreau să mă refer.
Știu, mie îmi pare destul de grav și faptul că un prim procuror a născut un copil în afara căsătoriei , știu persoana, pentru că tatăl, un polițist cu funcție mare în județ , e angajat deja într-o altă relație oficială.
Despre minima moralitate nu mai se pune problema în această țară unde până și starețele de mânăstire nasc !


Orice absolvent de drept a fost nevoit să învețe în timpul facultății citate celebre în limba latină și să cunoască cât mai multe amănunte posibile despre viețile oamenilor importanți ai antichității.
Vă amintiți cred despre vorbele lui Cicero pe care bănuiesc că le-a repetat el însuși de atâtea ori încât nu s-au pierdut în negura vremurilor.
” Eu nu mi-am prostituat vocea în piețe publice !”

Magistrații noștri nu se târguiesc, bănuiesc eu , cu clienții atunci când le cer ” foloase necuvenite ” și nu o fac nici în piețe publice.

Am citit ieri un articol care m-a pus serios pe gânduri și anume ” Justitia e mai de incredere ca Parlamentul si Guvernul ” .


     Dacă ne gândim bine are dreptate autorul.

   Ai mai multă încredere într-o prostituată bine spălată care-ți citează din clasici , adică cu studii juridice înalte și funcții în statul de drept , frumos mirositoare , îmbrăcată elegant și proprietara unui imobil de lux și a unei mașini ” bengoase ”, nu-ți pui întrebarea legitimă de unde a avut banii necesari s-o achiziționeze din amărâtul său de salariu de bugetar,  decât în una pe care-o găsești pe centura politicii românești.
    În acele momente nu te gândești că ea, prostituata de lux , suferă de o boală nevindecabilă.
SIDA corupției.

 

Diriga Psi m-am gândit ca toată săptămâna să scriu varațiuni pe aceași temă.

PS Articolul despre care fac citire îl găsiți pe blog la domnul judecător  Cristi Danilet . Un om în care mi-am pus acum câțiva ani mari speranțe.

Publicat în Fără categorie

Un loc în inimă

De ceva zile mă tot chinuiesc să găsesc ceva ca să pot scrie o povestire cu titlul
” ÎN LOC DE INIMĂ ”
Unde mi-o fi fost capul când am citit titlul nu știu dar , ca să fiu sinceră, numă miră. Am fost o aiurită de mică și tot de atunci fac eforturi să mă concentrez a ceea ce se întâmplă în jurul meu. Nu reușesc. Vă spun ca să nu vă mai întrebați în mod inutil ce e cu mine.


    N-am aceea stare care să-mi permită să vă spun cât iubesc eu acum nu știu ce Făt-Frumos.

    Nici zăpada rămasă pe marginea drumului înegrită și urâtă nu mă inspiră.

   Nici răcoarea din casă și gaura din buzunar.

 Am citit totuși astăzi un articol care mi-a încântat sufletul. Mi-a mers direct în inimă.
Am aflat că în această țară pe care noi o hulim în fiecare secundă pentru poporul său, știți bancul

” Frumoasă țară, păcat că-i locuită ! ” , mai există persoane care-și fac meseria fără să-i încalce normele deontologice. Asta da minune !
Paragraful următor mi se pare revelator :


” Mă onorează faptul că fac parte dintr-un asemenea colectiv de profesionişti, neimplicaţi politic, echidistanţi, care preiau informaţia în stare pură, la prima mînă, şi o dau mai departe. Ceea ce fac clienţii(abonaţii) cu “produsele” noastre nu ne mai priveşte. Fiecare instituţie media foloseşte, comentează sau adaugă elemente ştirii de bază. De exemplu, o ştire de agenţie sună aşa: “Preşedintele Traian Băsescu se va adresa, pe 7 martie, Parlamentului”. Clientul meu X poate spune: “Băsescu iar se duce în Parlament ca să vorbească slugilor lui, schiţînd democraţia”. La fel cum un alt client, Y, poate spune: “Preşedintele va merge în Parlament ca să încerce soluţionarea blocajul politic, dar chiulangii de la USL nu vor participa la şedinţă deşi sunt plătiţi din banii poporului.” Ştirea de agenţie este echidistantă şi rece, dar beneficiarii o folosesc după bunul lor plac. Şi al patronului! ”

Le mulțumesc celor care reprezintă de 20 ani un furnizor important de știri pentru noi toți și le urez cu mult drag La Mulți Ani !
http://rahoveanu.wordpress.com/2012/02/27/mediafax-20-de-ani-de-victorii-zilnice/

M-aș bucura sincer dacă și voi ați proceda la fel. Vă mulțumesc !

Nu știu dacă reușesc să mă înscriu și de aceea folosesc vechea metodă :virusverbalis, cita, Vero, anacondele, rokssana, scorpio, BlueRiver

Unde-i    tibi ? Unde-i psi ? Mister !

Parlamentarii români, zeii noului Olimp !

Olteanu e la rându-i un broscoi în gât opoziției politice !

Ne amintim cu toții, cei care-am iubit cititul din fragedă copilărie, poveștile din cartea Legendele Olimpului, de Alexandru Mitru. Zeii nu erau nevoiți, ca oamenii de rând, să se supună unor reguli stricte. Sigur Zeus încerca să le impună anumite restricții dar aveau ei grijă să le încalce de cele mai multe ori.
Câți dintre copiii aceia, cei crescuți cu sau fără cheie la gât, și-au dorit în acele vremuri cenușii , visând cu ochii deschiși, să fie nici mai mult nici mai puțin decât zei ?

Parlamentarii noștri iubiți duc o viață la fel de luminoasă ca și cei din Olimp !

Muncesc în fiecare zi a săptămânii, chiar noaptea-n pat mi se întâmplă de foarte multe ori să mă gândesc la școală și elevii mei, iar de 2 săptâmâni fac cursuri de perfecționare , necesare tot serviciului , în WEEKEND.
De 31de ani , de când am terminat o FACULTATE , nu fac altceva decât să muncesc și cu toate astea, vă jur, n-am adunat o prea mare CHIVERNISEALĂ.

În aceste CIRCUMSTANȚE, nu pot să înțeleg orice –aș face, cum de anumiți parlamentari au pretenția să fie plătiți atâta timp cât nu fac altceva decât să FLUTURE aceleași lozinci obraznice.
PERIODIC ni se tot amintește că ei sunt persecutați de putere.
N-am de gând să scriu într-un mod LAUDATIV despre parlamentarii puterii. O fi vreo PRIVIGHETOARE portocalie care să aibă această sarcină de partid.

Un parlamentar de Prahova

Nici cât negru sub UNGHIE nu mă lămurește opoziția prin activitatea sa, de fapt o crasă lipsă de seriozitate , c-ar avea dreptate când refuză să se prezinte la muncă.
Când unor colegi de-ai mei li s-au oprit bani din salariu în luna decembrie, cu toate că-și efectuaseră orele de curs, n-am să fiu niciodată de acord cu acest așa zis protest.
Cu toate că știu că avem interese OPUSE, noi vrem modernizarea statului și diminuarea corupției , care-a ajuns generalizată, iar ei , parlamentarii care-și apără membrii penali, SAPĂ cu toate mijloacele posibile aceste procese dezirabile nu pot să nu mă întreb, ce este în MINTEA lor ?

Nu doar  Tibi și-a amintit  De trecut. Au mai fost Cuvinte din trecut – Asociaţii de idei | Cioburi de chihlimbar  , eu, …

Poate nici eu n-o făceam dacă nu citeam :

Schimb de replici intre senatorii PSD Dan Sova si Mihaela Popa (PDL): „ridicola”, „floare blonda”. Democrat-liberala sustine ca Sova a amenintat-o ca o va calca in picioare

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-11604555-schimb-replici-intre-senatorii-psd-dan-sova-mihaela-popa-pdl-ridicola-floare-blonda-democrat-liberala-sustine-sova-amenintat-calca-picioare.htm

Parfumul Povestii parfumate

Alintatul Lotd Pip

Stau în pat, ghemuită sub plapuma grea de lână, obosită și înfrigurată. Fiecare fibră mi-este încordată deși îmi doresc cu ardoare să reușesc să mă relaxez pentru câteva ore. Îmi doresc să adorm, să- mi odihnesc mintea ca mai apoi să mă pot ridica din pat și să merg în fața calculatorului ca să scriu povestea aniversară. Nu reușesc și pace. Gândurile îmi zboară doar la școală și elevii mei.
Cearceaful încă de mult șifonat de atâta răsuceală, de pe stânga pe dreapta și de pe dreapta pe stânga, stă strâns undeva pe la picioarele mele. Perna pare că ia foc încălzindu-mi și fizic capul încins.
De câte ori mi se pare că totul se dărâmă și se răstoarnă peste mine procedez la fel. Mă culc și dorm ore în șir. La fel vreau să fac și acum. Voi ieși eu într-un fel și din această încurcătură.  Salonul în care are loc petrecerea e unul de lux. Bănuiesc că și prețul este pe măsura somptuozității sale. Uși batante cu geamuri fumurii la intrare, pereți cu tapet mătăsos, oglinzi venețiene uriașe, canapele din holul mare care sunt toate îmbrăcate în piele , nu tradiționala mușama numită pretențios piele ecologică, au picioarele din lemn sculptat iar palmierii ornamentali sunt uriași.
Bețișoarele parfumate, răspândite discret încât doar se simt fără însă a se vedea, sunt din belșug.
Noi, oaspeții sosiți cu toții la petrecere, suntem toți îmbrăcați elegant într-un mod neostentativ. Se vede clasa.


    Sărbătorim un an de când s-a înființat

 ” Clubul Poveștii Parfumate ” și avem motive serioase să ne bucurăm. În sfârșit, după atâta timp în care doar ne-am bănuit trăsăturile chipului și caracterul , ne vom vedea față-n față.
  Eu trebuia , ca și ceilalți de altfel, să scriu un articol aniversar.

       N-am avut timp, n-am avut inspirație,

    n-am avut dispoziția necesară.

   Ajung la ora fixată dar sunt emoționată și am o mică strângere de inimă. Mi-e rușine că n-am fost în stare să-mi îndeplinesc sarcina dată.

Amfitrioana , -Mirela    mă privește în ochi și, fără să-mi spună nimic la început , își mișcă, într-o parte și alta, capul arătându-mi dezaprobarea ei. Mi-a reproșat apoi cu glas încet , cred eu sau mi se pare, Dumnezeu mai știe, că și-ar fi dorit să scriu și eu o poveste , doar aniversăm un an, iar eu nu reușesc să gândesc ce să-I răspund ? Ceva plauzibil . Ce-i de făcut ? Sau doar mi-a urat ceva de bun venit ? Sunt emoționată, auzul îmi joacă feste, dar știu că starea asta ușor confuză îmi vine bine pe chip.

-Mirela  e inteligentă, cultă, plină de talent în meseria sa și dornică să învețe mereu câte ceva răspândește în juru-i un parfum de bună calitate. Îi lipsește tupeul ală infect de-l găsești pe toate drumurile și, tocmai de aceea, mi-e rușine de ea. Îmi las rușinată ochii în jos.
Deși e împreună cu noi în aceeași încăpere, CARMEN ,  o altă blondă , e atât de preocupată, să le răspundă tuturor celor care-au participat la ” Miercurea fără cuvinte ”, deh, politețea întruchipată, încât n-are timp să observe privirea Mirelei . O recunosc ușor după degajarea specifică celor obișnuiți să trăiască prin țări străine.
Distant și calculat, mie îmi pare chiar rece, Daurel ,  este la rându-I o persoană deosebită. Are ceva al lui, nu știu ce anume, ce-l face să se deosebească de ceilalți și să-l definească. Introvertit cum îmi pare, sunt convinsă că știe bine ce se întâmplă în odaie, suntem cu toții prezenți în salonul elegant al Clubului, dar se arată nepăsător.
Vai! Văzui pe Doru . . Teamă mi-e de pana lui, văru-miu virusverbalis  e plecat la pescuit, și de ”Grupul „porcilor abjecti” . Mă pot trezi caricaturizată una două. Ce mă fac ?

Rokssana , draga de ea mă ia protector după umeri și mă conduce prin încăpere. ” Ce m-aș face dacă n-ar fi și ea aici ? ” Gândesc în sinea mea dar nu fac niciun comentariu.”

Gabi, my heart to your heart, ” g1b2i3 îmi zâmbește blând încurajându-mă din priviri. Parcă mi-ar spune că mă place și acceptă așa cum sunt, bună sau rea, talentată sau nu. Îi mulțumesc la rându-mi zâmbindu-i cât de galeș pot.
Mai tânăra Gabriela Elena

, cea care -și realizează visul și, cu toate că-I ocupată cu facultatea, își găsește timp să vină alături de restul membrilor. Ea, psiholog fin, mă înțelege pentru că-i pregătită să fie tolerantă cu toți.

Lili3D . ” Nu mă tem de zâmbetul tău.” scrii tu, nu mă tem de zâmbetul tău, zic eu, pentru că te simt sensibilă și plină de iubire. Nu mi-e teamă de tine și de judecata ta blândă !
 

Lolita .e harnică, sensibilă și n-are obiceiul de a face calcule meschine.Mi-ai citit articolul, ți-l citesc și eu. O simt alături de mine, posibil să mă-nșel dar cine n-o face oare ?

Sara , o copilă minunată, delicată și sensibilă, pe care te-ai aștepta s-o vezi jucându-se cu păpușile ne uimește cu perseverența cu care stă alături de noi.
Sara are în fața ei un sirop natural de fructe semn clar că Mirela o iubește și apreciază.

Rokssana  e tot timpul alături de mine fără să dea vreun semn de gelozie atunci când vede că mă înțeleg bine și cu celelalte fete. Mă simt bine în preajma ei, în preajma lor.
Sunt conștientă tot timpul de faptul că ne despart multe, convingeri politice, convingeri religioase, dar ne leagă dragostea comună pentru parfumul trecut al poveștilor frumoase într-o lume măcinată de vulgaritate și vicii.
Ni se alătură Aurora Georgescu , o doamnă cu umor, talent și umor. Ea e foarte blândă și ne privește cu multă duioșie.

Karma Police,  Florentina,  Vanessa și .Xaba  îmi sunt necunoscute dar
nu mă sperie perspectiva de a le cunoaște.

Atmosfera s-a încălzit, pe chipul tuturor ni se citește bucuria , iar parfumul acela suav, de la început , a devenit pregnant și mă îmbată de plăcere.

Fostul maidanez Pepe, acum LORDUL PIP

 

 

  ” Miau ! Miau ! Miau ! ”
Mă trezesc brusc din somn. Lordului Pip îi este foame și, așa cum s-a obișnuit, mă anunță.
După ce deschid ochii, e întuneric în cameră, descopăr că totul a fost doar un vis.
Nu, n-am reușit să ne întâlnim și să ne cunoaștem. A fost doar un vis de-al meu. Atât.

DUZINA DE CUVINTE Giordano Bruno


Pentru că nu pot să mă pensionez înainte de a mă mai perfecționa am început săptămâna trecută un nou curs.

Deocamdată voi păstra un MISTER asupra celor ce studiem nu pentru c-aș fi o prsoană secretoasă de felul meu dar, timpul fiindu-mi limitat în această zi , voi reveni altădată.
Stăteam liniștită în banca mea, reflectând la asemănarea uluitoare dintre noi cursanții –dascăli de școală și proprii noștri elevi, când, am auzit o discuție între profesoara care ne preda și un coleg ce –mi stătea alături dar pe care nu-l remarcasem încă.
De o BUNĂTATE excesivă, profa noastră ne-a permis să ne exprimăm cât mai liber posibil dar, totuși, într-un mod civilizat.

  Colegul meu, cel despre care am amintit, îi spunea că nu voiește să învețe să deschidă un calculator. Părea o persoană din aceea ce preferă mersul pe BICICLETĂ în locul unui bolid, îmbrăcăt decent, până la austeritate, în haine negre de preot.
” A !” Am spus eu. ” Predați religia în școală! ”
” Nu predau doar religia. Sunt preot. ” Mi-a răspuns dânsul cu un glas plin de modestie.
” Eu sunt dependentă de calculator. ” Am făcut o simplă remarcă pentru a evidenția faptul că poate să devină o ocupație plăcută , nu doar anevoioasă, mânuirea calculatorului. În sinea mea sunt conștientă că nu sunt un MĂNUITOR performant al ordinatorului dar acest fapt nu mă impiedică să-l apreciez.
E adevărat că, de când sunt dependentă de el, merg mult mai rar să caut o anumită carte așezată pe rafturile din BIBLIOTECĂ fiindu-mi mult mai simplu să caut referințe pe Google.
”Dependentă de Dumnezeul din CER când aveți timp să mai fiți ? ” M-a întrebat preotul cu un glas liniștit.
” Calculatorul este o descoperire ca oricare alta. ” I-am răspuns eu în aceeași tonalitate.
”E de la Diavol. Ne depărtează de Dumnezeu. ”

Fotografie din timpul cursului de perfecționare
Cu toții avem AMINTIRI despre Giordano Bruno și modul în care-a fost ucis pentru convingerile sale.
” Credeam c-am depășit perioada neagră a istoriei în care un om a fost ars pe rug pentru descoperirea științifică pe care-a făcut-o. ”

” Inchiziția nu are nicio legătură cu Biserica Ortodoxă. De vină este Biserica Catolică în cazul inchiziției. ” îmi spune colegul meu de bancă.
Când s-a ajuns până acolo încât se postează pe internet tot felul de informații despre religie, despre ritualuri, despre o mulțime de problematici legate de ortodoxie, un exemplu concret ar fi ” Despre CONVERTIRE și convertiți ”
http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/243/Despre-convertire-si-convertiti    , atitudinea colegului meu m-a lăsat mută.
Pot să înțeleg că o persoană ajunge într-o stare de extaz fără a consuma IERBURI, pot să admit că nu oricine are obișnuința unui raționament pur MATEMATIC dar să gândească cineva, acum după ce-am trecut pragul în secolul al XXI lea, precum pe vremea Inchiziției mi se pare aberant.
Cum cred că ASISTENȚA se plicisea, am lăsat BALTĂ discuția și-am rămas gândindu-mă la ce-mi folosește perfecționarea mea.

 Duzina de cuvinte a fost propusă, ca de fiecare dată,  de draga noastră psi: Au scris deja tibi , anacondeleredskyClaudiaOlimpiascorpio,

virusacheCitagriskaVeroversanaveronica

Pe margine, în mijloc


Cine-ar vedea scrise aceste cuvinte, cine n-ar cunoaște cum ne ” chinuiește ” Diriga Psi  cu duzina ei de cuvinte fără nicio legătură s-ar gândi automat că-i vorba o mică nebunie și că –i vorba de-un non-sens în alăturarea lor.
Dar vă întreb, în mod naiv dar totuși politicos, ce-i plin de sens în tot ce ne-nconjoară ?


   Într-o seară, pe când eram obosită și sictirită, da, nu faceți ochii mari pentru că mi s-a părut că-mi exprimă mai bine starea acest cuvânt din jargon, stăteam în fața calculatorului încercând să răspund măcar tardiv la e-mail-urile primite și la comentarii și , ca să nu mă simt singură cum de altfel și eram în imensitatea apartamentului de două camere, ascultam un post de televiziune on-line.
Printre frunzele stufoase ale unei flori s-a auzit, încet și blând, soneria telefonului fix.
”Iar l-a dat la minim. Puteam foarte bine să nu-l aud.” Mi-am zis singură intinzând mâna după receptor în timp ce micșoram volumul televiziunii on-line.
” Bună seara! Mă numesc XXXX….. Pot să vă deranjez cu un telefon ? ” M-a întrebat o voce feminină. ” Aștia toți se prezintă atât de repede ca să n-ai timp să înțelegi ce nu nume au. Dar nici nu te poți plânge. Se pune că s-au prezentat. Am gândit ca de fiecare când sunt abordată astfel.
” Da. Cine ziceți că sunteți dumneavoastră ? ”
Se face că nu înțelege ce-am întrebat și-mi pune placa :
” Facem un sondaj. Ați fi amabilă să vă pierdeți câteva minute ? ”
Între timp încerc să înțeleg ce scrie în postarea ce-am reușit s-o deschid dar nu înțeleg mare lucru.


” Da. ”
” Am vrea să știm cine din familie s-a născut în luna februarie. ”
” Fiul meu. Pe 13. ”
” A trecut. Altcineva.”
” Cum a trecut ? Azi e în 13 februarie după câte știu eu. ”
” Aveți dreptate ! Mi-l puteți da la telefon ? ”
”Nu. N-o să vă răspundă. ”
” Atunci cine s-a născut în lunile următoare ? ”
” În martie. Celălalt fiu .”
” Puteți să mi-l dați la telefon ? ”
” Nu. Nu-i acasă. ”
” Altcineva ? ”
” Îmi pare rău dar cred că doar eu v-am mai rămas. ”
” Atunci vă voi întreba pe dvs. ” Simt o undă de nemulțumire în glasul ei.
” Dacă peste trei săptămâni trebuie să vă prezentați la vot vă duceți ? ”
” Da. ”
” Dacă vor candida Ioniță din partea PDL, Bebe Moacă PSD sau Gheorghe PNL , cu cine veți vota ? ”
” Păi, cu cine să votez dacă toți sunt pesediști ? Cu niciunul !”
” Dacă candidează Bebe Moacă sau Mărgărit din partea PSD ? ”
” Cu Mărgărit că-i femeie. În orașul nostru de misogini n-are nicio șansă ! ”
” Cine credeți că va câștiga ? ”
” Un pesedist . Nu-i Văleniul un oraș roșu ? ”
” Vă amintiți cumva cu reprezentantul cărui partid ați votat la primaria Vălenilor în anul 2008 ? ”
”Doamne ferește, cum să uit ? Cu reprezentantul PNL-ului. ”
” Dar la Consiliul Județean ? ”
” Cu reprezentantul PDL-ului. ”
” Vă mulțumesc ! Cum vă numiți ? ”
După ce mi-am spus numele, ne-am luat la revedere și am închis.
”Ori ne cred pe noi naivi ori chestionarul e făcut de un nepriceput. ”
Mi-am zis zâmbind în sinea mea și m-am întors la o ocupație mai plăcută.
Bloggeritul.

II Suntem pe marginea vieții politice , așa ne place sau așa se întâmplă să fie e o altă discuție, dar ne trezim că suntem în mijlocul luptelor dintre ei , cei care ne conduc așa cum vor nu cum cer procedurile, metodologiile și legile.
Suntem pe marginea vieții sociale, majoritatea dintre noi, cei care suntem talpa țării cum îmi place mie să spun, dar ne simțim asvârliți în mijlocul unei vâltori economice pe care n-am dorit-o și n-o vrem.
Suntem pe marginea vieții civice, totul se învârte în jurul nostru cu mișcări astronomice și n-apucăm să-I înțelegem uneori sensul, dar câți dintre noi se găsesc în mijlocul evenimentelor ?
Aici vreau să-mi arăt respectul pentru cei care, precum almanahe, au protestat împotriva ACTA.

Stăm acasă pe marginea unui fotoliu sau canapele, cât mai comod posibil, și asistăm , ne spunem noi măgulindu-ne , în mijlocul unor evenimente cruciale. Nimic mai fals. Suntem bombardați cu informații contradictorii fiind nevoiți să deslușim singuri care-i adevărul. N-o vom face niciodată pentru că propria vrere ne conduce, precum altădată sirenele , acolo unde vrea ea.

Ne situăm de fiecare dată pe marginea comodă a vieții noastre cu toate că am avea datoria morală, civică, politică, socială , familială sau măcar emoțională să fim în mijlocul tornadei alături de ceilalți membrii ai ei.

Au venit azi în Clubul  psiredskyOlimpiascorpiovirusacheCita ,tibi

 cerroşucăţărătoareaabisurile, cuvânticel, vero

DUZINA DE CUVINTE Portret de țară

Un poet deștept și cu avere !

Țara pare împărțită în două. Fragmentată și răzlețită ca o frunză în vânt. Unii dintre noi vor ceva iar alții visează la realizarea unui ideal diametral opus.
Cu toate că se afirmă cu tărie proletară, a se vedea manifestațiile ce s-au ținut în piețele publice chiar și pe un ger cumplit , că destinațiile sunt aceleași pentru toți, metodele propuse sunt , cum altfel, deloc asemănătoare.
În subconștientul fiecăruia stă uitat, arătându-și cornițele de fiecare dată când se încearcă o schimbare esențială, modelul de viață învățat în orânduirea trecută.

Mă întreb de ceva vreme dacă n-a fost plecat cumva c-o misiune specială
” Greu să-nveți un bou bătrân să tragă-n plug ! ”

Cum să-nveți un mincinos să nu mai mintă ?
Cum să-nveți un hoț să nu mai fure ?
Cum să-nveți un leneș să devină harnic ?

Dar dintr-un pepene zemos o panglică fălfâind în toate zările ?
Cât de gustoasă o fi supa n-o să aibă nicicând gustul unei fripturi în sânge !

S-a uitat faptul că și el scria despre comunism ...

 

 

 

 

Ne-am aștepat ca după schimbarea macazului în politica românească să apară din sertarul unora, disidenți cu acte în regulă, mărturii fascinante ale trăirilor lor eroice.
Ca o mănușă le vine rolul de veșnici oropsiți ai sistemului. N-are nicio importanță, relevanță ca să sune altfel, faptul că-ntre timp au făcut averi incomensurabile și, mai ales, nelicite dar neconfiscabile.

Îi vedem ciripind , unde altundeva , pe la televiziunile mogulilor, satisfăcuți în sufletele lor , doar sunt plătiți pentru prestația făcută , dar arborând pe chipul lor o revoltă și o îndignare ce ne face să gândim cum de nu mor de atâta supărare.

Împlinirea unor idealuri devine, pentru cei care iubesc munca , cinstea și integritatea morală, pe zi ce trece mai greu de realizat !

psi veghează de pe un alt pervaz….la ea găsiți tabelul cu cei inscriși la joacă de-a inșiratul celor 12 cuvinte…

singurul meu merit , am pus diacriticele