Fiul meu m-a sfătuit să nu mai pun titluri atât de mari. Mi-a spus că nu se poartă. Nu l-am contrazis. În domeniul acesta , al internetului, el este specialistul. Eu sunt o novice.
Azi mi-am amintit, după treizeci şi ceva de ani, cât de lungi erau titlurile lecţiilor de ,, socialism ştiinţific ”. Erau mai lungi chiar decât titlurile mele şi , deşi mă chinuiam să pricep despre ce este vorba în cuprinsul lecţiilor, consideram că de fapt toată polologhiia aia plicticoasă se putea rezuma doar la titlu. De aceea, pentru toţi cei care nu vor avea răbdarea să citească şi umila mea părere de justiţiabil, este de ajuns doar titlul.
L-am ascultat pe preşedintele Traian Băsescu, cu multă atenţie, atunci când ne-a prezentat propriul său punct de vedere în legătură cu Raportul pe justiţie. Cum bănuiţi, am fost de acord cu dânsul. Mi-am zis: aşa o fi. Am găsit apoi pe blogul domnului Traian Ungureanu :
,,20 iulie 2010
Constitituția României
Îmi imaginez amuzamentul plicitisit al magistraților și filozofia de șpriț cu care șefii de facto ai lumii românești au primit Raportul Comisiei Europene privind ”Progresele realizate în România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”. Sau, după o formulă care se abate a patra oară în ultimii trei ani asupra blindajului național, Raportul pe Justiție. Ritualul e în grafic.
Președintele Băsescu a făcut o analiză exactă și a prezentat în termenii cei mai clari cu putință starea de fapt. Raportul pe Justiție e, în esență, rezultatul angajamentului României la ora admiterii în UE (1 ianuarie 2007). ,,
Cum sunt profesoară de matematică şi pentru mine 2 şi cu 2 fac totdeauna 4, mărturisesc că nu am înţeles chiar mare lucru. Am printat raportul, 10 pagini, şi cu pixul şi hârtia în mână l-am studiat amănunţit, chiar de mai multe ori. Părerea mea este că : …
Dar mai bine să aduc în discuţie şi anchetele celor de la Hot News despre anticorupţie. La adresa http://anticoruptie.hotnews.ro se găseşte o clasificare şi clarificare clară a dosarelor.Doar 2 dosare sunt finalizate. Şi anume :
,, Dosar finalizat in 2321 zile de la inceperea urmaririi penale
SENTINTA DEFINITIVA: Inculpatul a primit o sentinta definitiva de 5 ani de inchisoare cu executare. Ultima cale de atac: contestatia in anulare.
Senator PSD in perioada 2000-2004, Vasile Duta a fost acuzat ca a primit bani si bunuri (inclusiv un Mercedes ML in valoare de aproape 40.000 de euro) in schimbul unor interventii pe langa diverse institutii ale statului. De influenta sa au beneficiat (sau nu) oameni de afaceri sau infractori de rand. Dupa mai bine de jumatate de deceniu, procesul s-a soldat cu o condamnare definitiva la cinci ani de inchisoare.
Dosar finalizat in 1497 zile de la inceperea urmaririi penale
SENTINTA DEFINITIVA: Cei doi inculpati sunt condamnati la cate trei ani si jumatate de inchisoare cu executare.
Cercetarea penala a fost declansata de denuntul mituitorului. Conform declaratiilor acestuia, Mircia Gutau si subalternul sau, viceprimarul Nicolae Dicu, ar fi cerut, in perioada aprilie – iulie 2006, suma de 50.000 de euro de la omul de afaceri Constantin „Crinu” Popescu pentru a-l ajuta sa obtina un certificat de urbanism. Viceprimarul Dicu a primit 25.000 de euro din total, din care 20.000 de euro in 6 iulie 2006, cand a si fost surprins in flagrant delict de catre procurori. ”
Pentru mine, ca şi pentru poate 20 milioane de cetăţeni români, domnul Vasile Duţa este un ilustru necunoscut. Citind materialul de pe Hot News mi-am amintind ceva, spus de domnul senator în şedinţa de la Î.C.C.J. din 16 aprilie 2010, când întâmplarea a făcut să am şi eu un proces pe rol şi când, nu prea l-am luat în serios. Domnul senator Duţa afirma în sala de şedinţe, că prietenul domniei sale, domnul Şerban Mihăilescu i-ar fi mărturisit că a fost trădat chiar de colegii de partid şi că ar fi o victimă a trocului….
Să fie cumva adevărat şi, astfel să se explice faptul că persoane mult mai cunoscute şi mult mai puternice în partidele din care fac parte, sunt încă necondamnate şi poate , nu vor fi niciodată ?
Mi s-a părut mult mai edificatoare ancheta celor dela HotNews.
Să analizez Raportul Comisiei :
Pagina 2
,, În raportul din acest an, Comisia indică deficiențe importante în eforturile
României de a realiza progrese în cadrul MCV. România nu a demonstrat un
angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă și de a imprima direcția
acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumită
reticență de a coopera și de a își asuma responsabilități. ”
Analizând informaţiile credibile din presă sau de pe bloguri dar, mai ales din propria mea experienţă, consider că România doar, şi numai doar declarativ, sprijină procesul de reformă.
,,Cu toate acestea, deficiențele menționate trebuie analizate în contextul unei reforme legislative majore, și anume adoptarea în Parlament, la 22 iunie, a Codului de
procedură civilă și a Codului de procedură penală, care reprezintă un pas în direcția
cea bună.”
Noi avem şi acum nişte coduri în vigoare şi, cu toate acestea, codurile penal şi cel de procedură penală sunt încălcate frecvent.
Am creeat acest blog https://dictaturajustitiei.wordpress.com cu scopul clar de a prezenta dovezi ale modului discreţionar în care se judecă şi se aplică legea în România.
Pagina 3:
,, în vederea accelerării soluționării proceselor, precum și
printr-o implicare mai mare a magistraților și a asociațiilor profesionale în procesul
de reformă. ”
Când au manifestat magistraţii şi asociaţiile profesionale o implicare mai mare?! Când au paralizat procesul de justiţie printr-o grevă ilegală sau prin implicarea politică a doamnelor judecător Mona Pivniceru şi Costiniu? Când ne-au demonstrat că sunt nu a treia putere în stat, ci singura?
De salutat a fost doar protestul initulat ,, Integritate şi Demnitate” sau invers, a celor 408 de magistraţi, cel în legătură cu judecătorul Florin Costiniu.
,, Pentru majoritatea recomandărilor în acest domeniu, formulate de Comisie în iulie 2009, s-au luat numai măsuri parțiale, fiind
necesare, în continuare, eforturi semnificative pentru punerea în aplicare a acestora.
În plus, persistă deficiențele legate de responsabilizare și de procedurile disciplinare.”
Eu afirm că nu s-au luat niciun fel de măsuri legate de responsabilizare şi proceduri disciplinare. Ba, mai mult, cu voia puterii , sunt apăraţi chiar şi de dragul D.N.A. care trimite spre soluţionare tot la Parchetele de Apel. Am dovezi.
Pagina 4:
,,În timp ce adoptarea codurilor de procedură reprezintă un important pas înainte,
România a realizat puține progrese efective din iulie 2009 în ceea ce privește trei
indicatori ai reformei judiciare, și anume eficiența procedurilor, consecvența
jurisprudenței și responsabilizarea sistemului judiciar.”
Cine a fost responsabilizat ? Cum se înţelege un fals intelectual săvârşit de un procuror? Responsabilizare ?
Ne uităm la filme străine. Biroul, masa procurorului se găseşte în dreptul celei a avocatului apărării. Insist . În ţările cu o istorie democratică, avocatul apărării şi procurorul sunt egali în faţa judecătorului. După 20 de ani de aşa zisă democratizare, procurorul joacă în instanţă rolul avocatului apărării pentru invinuitul care trebuie să fie neresponsabilizat.
,, Sunt necesare, în continuare, eforturi suplimentare
pentru a îmbunătăți semnificativ unificarea practicii judiciare și pentru a crea o
transparență totală prin publicarea electronică a considerentelor tuturor hotărârilor
judecătorești.”
Nu sunt Gică Contra dar, afirm că publicarea hotărârilor judecătoreşti în România nu are nicio relevanţă pentru că ele, hotărârile judecătoreşti, cel puţin cele din procesele mele, nu au nicio legătură cu probele de la dosar.
Pagina 5:
,, Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingătoare. Puține cazuri disciplinare
sunt deschise, iar sancțiunile par ușoare și nu sunt suficient de bine diferențiate prin
lege. În plus, practica disciplinară în cazurile importante a fost neconvingătoare și
demonstrează o lipsă de sensibilitate la responsabilitatea publică și la importanța
încrederii publice în integritatea sistemului judiciar. Capacitatea inspecției judiciare
ar trebui consolidată și concentrată mai mult pe cazurile disciplinare. În timp ce sunt
inițiate puține anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabilă din activitățile
inspecției judiciare sunt destinate răspunsului la plângeri și investigații individuale cu
privire la acuzațiile sau calomniile publice la adresa magistraților
,,În prezent, Comisia consideră că noua lege privind ANI reprezintă un important pas
înapoi în ceea ce privește lupta împotriva corupției și că aceasta nu este conformă cu
angajamentele asumate de România la momentul aderării. La 19 iulie, Curtea
Constituțională a hotărât că versiunea revizuită a legii este neconstituțională. Acest
fapt oferă oportunitatea de a adopta o nouă lege în conformitate cu obligațiile României.”
,, Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingătoare. Puține cazuri disciplinare
sunt deschise, iar sancțiunile par ușoare și nu sunt suficient de bine diferențiate prin
lege. În plus, practica disciplinară în cazurile importante a fost neconvingătoare și
demonstrează o lipsă de sensibilitate la responsabilitatea publică și la importanța
încrederii publice în integritatea sistemului judiciar. Capacitatea inspecției judiciare
ar trebui consolidată și concentrată mai mult pe cazurile disciplinare. În timp ce sunt
inițiate puține anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabilă din activitățile
inspecției judiciare sunt destinate răspunsului la plângeri și investigații individuale cu
privire la acuzațiile sau calomniile publice la adresa magistraților”
Încă din primăvară am trimis petiţii către Secretariatul General al Guvernului, referitor şi la justiţie, şi nu am primit încă niciun răspuns. Sunt de acord cu Raportul .. când se afirmă:
,,În prezent, Comisia consideră că noua lege privind ANI reprezintă un important pas
înapoi în ceea ce privește lupta împotriva corupției și că aceasta nu este conformă cu
angajamentele asumate de România la momentul aderării. La 19 iulie, Curtea
Constituțională a hotărât că versiunea revizuită a legii este neconstituțională. Acest
fapt oferă oportunitatea de a adopta o nouă lege în conformitate cu obligațiile României.”
,,În ceea ce privește majoritatea recomandărilor formulate în iunie 2009 de un grup de
lucru mixt cu privire la inconsecvențele și clemența pedepselor în cazuri de corupție
s-au luat unele măsuri, însă acestea nu sunt încă puse efectiv în aplicare.”
,, În plus, autoritățile de aplicare a legii,
precum procuratura, DNA și ANI nu primesc notificări sistematice privind
potențialele cazuri de conflict de interese, fraudă și corupție. Autoritățile
administrative competente nu depistează și nu sancționează aproape niciun caz de
conflict de interese și nu anulează decât foarte puține licitații publice pentru
încălcarea normelor privind conflictele de interese, cu toate că majoritatea cazurilor
de conflict de interese transmise de către Agenția Națională de Integritate
autorităților judiciare pentru soluționare se referă la achiziții publice, iar un număr
semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt au legătură cu achizițiile publice5.
Autoritățile judiciare ar trebui să acorde o mai mare atenție cazurilor de conflict de
interese și de fraudă în cadrul achizițiilor publice și să urmărească activ cazurile care le sunt aduse la cunoștință.” Oare de ce?
Pagina 9:
,, (1) inițierea unei analize independente a performanței sistemului judiciar și operarea modificărilor structurale necesare, inclusiv, dacă este cazul,
transferul magistraților.”
De ce nu se cercetează numărul de NUP-uri ? De ce nu se verifică dosarele în care s-au dat NUP-uri? Nimeni nu vrea să îi vadă pe toţi în puşcării dar nici să se închidă ochii la modul în care se instrumentează dosarele.
Îmi pare rău, dar afirm că justiţia se desfăşoară astfel cu acordul celor care ne conduc. Raportul comisiei nu îmi pare dur ci , din contră , realist.Îmi place chiar punctul următor :
,, (5) luarea în considerare a unei reforme aprofundate a sistemului disciplinar;
reexaminarea obiectivelor și consolidarea capacității și a organizării
inspecțiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficientă pe
investigarea disciplinară; adaptarea tipurilor de sancțiuni disciplinare posibile
pentru a permite o mai mare varietate a sancțiunilor și luarea de măsuri pentru
asigurarea pedepselor disciplinare consecvente, proporționale și disuasive;
introducerea unei evaluări anuale a performanței inspecției judiciare. ”
Înţeleg că îi păcălesc pe europeni, au făcut-o şi ungurii şi grecii şi poate şi alţii pe care eu nu îi cunosc dar, domnilor, de ce ne minţiţi pe noi cei care am avut încredere şi v-am votat ? Am avut încredere şi am crezut că vreţi, ca şi noi, o justiţie integră .