DUZINA DE CUVINTE

Preotul german Sebastian Kneipp , marele vindecator din secolul al XVIII lea, cel după ale cărui învățături am fost crescută
COPILĂRIE COMUNISTĂ

Abia acum am timpul necesar să mă gândesc sau, poate, altă viziune asupra vieții încât am ajuns să consider că nu doar genele sunt de vină pentru ce am făcut în viață. Educația , nu mă refer la cea directă, pe care-am primit-o prin sute de ore , dacă nu mii, de teorii a chibritului a avut un rol important dar mult mai eficace a fost exemplul personal dat de familie în orice situație. Fără să vrem, de cele mai multe, ori urmăm același drum și aceleași tipare.
Bunica mea , cea pe care-o IUBESC acum, mai mult chiar decât atunci când era în viață, a fost cea care ne-a făcut, conștient sau nu , să alegem a ne purta într-un anumit mod în viață.
VRAJA naturii de care era legată în mod ancestral, ARSURA inteligenței ce zăcea în ea neștiută de nimeni și ca atare nerecunoscută, BOALA de inimă a bunicului sau toate împreună o purtaseră pe drumul medicinei tradiționale.
Bunica părea că se pierde printre toți ceilalți, modestă și cuminte. Oricine ar fi văzut-o ar fi crezut că e o femeia ca oricare alta. Nimeni, dar nimeni nu și-ar fi putut închipui puterea ei de înțelegere și mai ales emanciparea ei.
Văd astăzi cu uimire cum oameni culți, educați , învățați scriu și vorbesc despre o altfel de medicină decât cea alopată.
Își poate imagina cineva că bunica mea a cumpărat acum aproape 100 ani o carte , cea a preotului german Sebastian Kneipp , marele vindecator din secolul al XVIII lea, și și-a tratat copiii și mai târziu nepoții după ea ?
N-am să vă mint acum, exagerând, afirmând că ne-a lipsit până și ASPIRINA din casă. Nu. Tratamentele naturiste necesită răbdare multă și o muncă obositoare. Este mult mai ușor să mergi la farmacie și să iei TRAISTA plină de doctorii pe care, mai apoi, să le înghiți cu apă.

Altceva înseamnă tratamentul cu apă rece sau fierbinte, împachetări, dușuri, spălături.
Altceva înseamnă băutura AURIE , acel șodou al copilăriei, din GĂLBENUȘ frecat cu miere și lapte fiert.
În NEAGRA perioadă a comunismului, când informația era cunoscută de foarte puțini , mama mea o urma pe bunica și folosea aceleași metode înfierate de orânduire și considerate a fi o dovadă clară a ignoranței.
Să vă spun că bunica avea aproape 80 ani când încă se spăla pe față cu MĂLAI ? Pentru a și-o curăța de impurități. Vă spun eu pentru că îmi dau seama că n-o să mă întrebați așa discreți cum vă cunosc.
Să nu vă imaginați că nu mai umbla și ea cu CIOARA vopsită dar despre asta vă voi povesti altă dată în cazul că nu voi uita.
Prefer să mă gândesc la bunica sau bunicul meu râzând veseli cu CIREAȘA roșie pusă după ureche.

Dacă tonul este cumva plin de lăudăroșenie vă rog să mă iertați. Cine rezistă tentației de a se lăuda cu propria copilărie, care-i pare mult mai frumoasă decât a celor mai tineri, atunci când se apropie de toamna vieții ?

Diriga, ca de obicei, este :

pisica07

Mult mai harnici și-au prezentat deja tema :

 sara, virusache, tiberiu, vero, redsky, rokssana, scorpio, blueriver

35 de gânduri despre „DUZINA DE CUVINTE

    1. Scorpy, îți mulțumesc ! Încerc să evidențiez faptul că rolul educativ al familiei este covârsitor. În vremurile de astăzi ne trezim că ne sunt aruncați copiii în brațe , elevii noștri, și suntem făcuți responsabili pentru întreaga lor purtare.

      Apreciază

  1. că îmi place cum scrii, cred că ştii deja, dar de data aceasta ai deschis o poartă spre sufletul tău şi simt atât de multă iubire acolo, copleşitoare… bunica ta! 🙂 te preţuiesc de astăzi mai mult pentru iubirea care se prelinge printre cele douăsprezece cuvinte, căci nu, nu e laudă, e iubire…
    îţi mulţumesc mult că ai împărţit acest colţ de suflet cu noi.

    Apreciază

  2. Dj,

    si eu spun ca in primul rind este vina parintilor daca ies copii educati sau needucati, apoi a anturajului copiilor si a profesorilor.

    O chestie ciudata citita zilele astea.
    Urmare unui sondaj facut (nu mai stiu unde, parca in Germania) generatiei bunicilor de acum a rezultat ca fiii si fiicele lor isi educa foarte prost copiii lor respectiv pe nepotii bunicilor intervievati. Prea multa libertate, prea multa intelegere data copiilor, pedepse prea mici si irelevante fac ca generatia actualilor copii sa aiba mari lacune in comportament, caracter, atitudini….

    Apreciază

    1. Scorpy,
      Răspund cu întârziere și îmi cer scuze pentru acest fapt dar, astăzi și mâine, nu am acces la calculator decât fragmentat.
      Bunica mea era și bună dar și ținea ca anumite reguli să nu fie încălcate. Nu aveam voie să intru în curtea sau casa cuiva, nu aveam voie să plec undeva fără a cere voie iar de stat noaptea pe stradă nici nu se punea problema. Nu aveam o libertate totală cum văd că se întâmplă în aceste zile cu majoritatea copiilor.
      Pentru ca ei, părinții, să aibă mai multă libertate preferă să stea în alte locuințe decât alături de părinții lor, bunicii copiilor în cauză. Urmarea, copiii sunt aproape total nesupravegheați în timpul în care sunt părinții lor sunt plecați la serviciu.

      Apreciază

  3. Extraordinar ! Oare de cati ani n-am mai vazut fete cu cirese aghatate de urechi ?Oare sunt mai mult de 40 de ani ?De.. acesta-i „obicei” taranesc, la oras…nu se face…Ce frumoase erau fetele cu cirese prinse-n par sau la urechi !Va multumesc ca mi-ati reamntit aceasta imagine, reprezinta copilaria , adolescenta si de ce nu…ceva din anii maturitatii, pe care nu mi va inapoia nimeni. Raman doar amintirile frumoase.

    Apreciază

    1. Marian,
      Bunicii mei din partea mamei erau de la țară. Bunica mea bucureșteancă nu cred că mi-ar fi permis un astfel de gest. Să nu mă murdăresc, să nu iau cumva ceva microbi. Să am grijă să lovesc mingea și cu mâna stângă pentru că o să mi se lungească nepermis de mult mâna dreaptă.
      Despre ce ne amintim cu mare plăcere ? Despre șotiile pe care le-am făcut.

      Apreciază

  4. si bunica ne trata tot dupa metode traditionale (babesti) si am mai spus ca este o femeie care ar trebui luata drept exemplu 🙂
    chiar ma gandeam cu ce sa-mi curat fata, care este usor iritata de la aburul cu substante, de la bazinul de inot… am gasit solutia la bunica ta, ma voi curata cu malai 🙂
    multumesc!

    Apreciază

  5. lapte de pasare,
    crema de zahar ars,
    gogosi cu cartofi,
    clatite,

    v-a fugarit vreodata bunica cind furati pere sau caise necoapte?
    bunica mea era adorabila la cei 80 de ani alergind dupa noi…..

    si nu-i placea sa fie fotografiata, asa ca am o poza memorabila cu un ”vailing” (bol) imens in fata ei

    🙂

    Apreciază

    1. Ai uitat de chiftele furate fierbinți de fiecare dată, de roșiile cu care ne-am bătut odată în stradă, terminasem corcodușele, de toți duzii în care ne cocoțam, deh, câmpie, de cum reușeam să ne murdărim indiferent cât de frumoasă era vremea..

      Apreciază

  6. si scosul cartofilor pentru prinzul din ziua respectiva, mirosul de pamint gras, scosul morcovilor pentru supica din aceeasi zi…

    atunci in vacante matusa, bunica gateau zilnic 2 feluri de mincare & adeseori si prajituri ca desert….

    dar nu aveam la mic dejun cascaval, salamuri, cereale, iaurturi si alte minuni de acum…..
    🙂

    Apreciază

    1. Iaurtul se făcea tot în casă, prăjiturile le făcea sora mamei care era specialistă.
      Nici noi nu mâncam salamuri decât foarte rar, la ocazii, în schimb gemurile de toate felurile, calupul de unt și laptele făceau parte din meniul zilnic. Abonamentul la lapte era la lăptăreasa care-l purta pe cap. Parcă o și văd legănându-și fustele și strigându-ne.

      Apreciază

  7. dar tiganca care venea la poarta si cumpara fulgii de gisca?
    si in schimbul fulgilor primea ”vinzatorul” cratiti emailate…

    dar matusa care alerga de nebuna prin tot satul pina gasea undeva o bucatica de drojdie ca sa faca piinea aceea splendid de gustoasa si ceva cozonaci, vara, iarna?
    drojdia era marfa rara, cumplit de rara….

    Apreciază

    1. Țiganii care ne dădeau crătiți erau unguri și erau tare frumoși, bărbații aveau mustață stufoasă iar femeile aveau tenul alb. Mie mi-era frică de țigani, mă amenințau că dacă nu sunt cuminte la ei mă dau, mă vindeau adică, și fugeam când eram mică de tot și mă ascundeam sub pat când îi auzeam că strigă pe strada noastră.
      Mătușa s-a chinuit odată, a frământat pâine și a tot așteptat să crească aluatul iar, la un moment dat, s-a enervat și a aruncat coca afară în fundul curții.
      A frământat alta dar între timp creștea și cea aruncată în curte. Ani de zile am avut ciuperci în acel loc.

      Apreciază

  8. ai evocat-o frumos pe bunica ta. cum spuneam sii in alta parte sunt un pic invidioasa pe voi cei care v-ati putut bucura de bunici. interesanta povestea cu medicina din carte, mai aplici ceva din ea sau s-a pierdut? dar cartea?

    Apreciază

Lasă un comentariu