Exist sau trăiesc ?

spy-game-241958l[1]
La un moment dat , am avut o revelație în legătură cu mama mea care se refugiase printre personajele din romanele pe care le citea cu pasiune sau filmele pe care le vedea cu sufletul la gură. Era complet sănătoasă psihic la fel cum sunt milioane de români .

Descoperirea a survenit, mă refer la desmeticirea mea, destul de târziu când eu déjà eram pe propriile picioare și „ luasem în piept multe obuze în războaiele pe care le dusesem ” cu sistemul  de cele mai multe ori de una singură.
Nu doar exist ci chiar trăiesc intens viața ce mi-a fost dată și prefer să fiu înfrântă într-o luptă decât să-mi bag capul în nisip și să spun că duc o viață lipsită de griji și responsabilități.
Da, trăiesc intens orice eveniment chiar dacă nu reușesc să șterg praful la timp, să termin o ciorbă sau să cos un nasture căzut te miri unde și cine știe când.

PS E un mare  păcat faptul că jurnaliștii români, cei care ar trebui să ne deschidă ochii în legătură cu evenimentele pe care le trăim , nu fac altceva decât să ne manipuleze grosolan dar este bine , totuși , pentru că din cauza lor am devenit o cititoare a blogurilor și astfel ne-am cunoscut.

Cu mai mult talent veți găsi scrise răspunsuri la această temă la psi, în tabel.

Am furat și  tabelul după ce o plagiase pe  Vero mai sus :

1. Scorpio 2. carmen pricop
3. Vero 4. Adriana
5. roxana 6. Some Words
7. Abisurile 8. Adriana
9. dana lalici  

Puterea unei decizii… ,izvorul insomniilor mele

Izvorul insomniilor mele este una dintre cele mai grele decizii , libertatea mea de alegere este de fapt condiționată de purtarea nefirească, așa-i în lumea oamenilor adaptați , mă refer cum bine știți  la colegii mei de breaslă, pentru că toți ceilalți au promovat chiar și elevi care n-au reușit să memoreze într-un an nici cea mai neînsemnată formulă matematică, și de aceea este nevoie de foarte multă înțelepciune din partea mea, un dar ce de mic copil se vede treaba că nu l-am avut în inventar , șuieră gândurile în mintea-mi obosită de atâtea semne de decădere a societății în care trăim….Să- trec, să nu-i trec ?

Voi ce spuneți    psi, Sonia, Scorpio,Vero, Adriana,  roxana, carmen pricop, Vero 2,  abisurile, Eva, dagatha, Gara pentru doi, Max, lili3d că ar trebui să fac ?

Dar voi, snakebalbeck, Diana şi Dan,   cum credeți că ar trebui să procedez ?

Întrebarea mea, de ce se preferă totuși titularizarea cadrelor didactice care au obținut note mai mici în defavoarea celor cu note peste nouă la examenul de definitivat ?

„Pentru așa salarii în învățământ, așa rezultate la examenul de definitivat „

„Posted: 25 Jul 2013 03:47 AM PDT

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) consideră că resultatele la examenul de definitivat sunt cele previzibile având în vedere faptul că în ultimii 23 de ani politica guvernelor față de salarizarea din învățământ a fost iresponsabilă.

Salariile foarte mici din acest domeniu au făcut ca, an de an, numărul tinerilor cu vocație pentru meseria de dascăl care să se îndrepte către învățământ să scadă și astfel au pătruns în sistem oameni care nu au nicio tangență cu această nobilă profesie, pentru aceștia domeniul fiind o simplă soluție de moment pentru un câștig mizer.

De asemenea, o altă cauză a acestor rezultate slabe, o reprezintă carențele majore în ceea ce privește formarea inițială a viitorilor dascăli. Facultățile de profil nu pun accent pe materii fundamentale de care au nevoie viitoarele cadre didactice cum ar fi metodica predării disciplinelor fundamentale și totodată majoritatea au eliminat practica pedagogică, iar acolo unde încă există este făcută formal. Precizăm faptul că în subiectele de la examenul de defintivat o pondere importantă o ocupă cel de metodică, astfel rezultatele slabe sunt o consecință a faptului că cei care au susținut examenul trebuie să rezolve subiecte pe care nu le-au studiat în facultate aproape deloc.

F.S.L.I. trage încă o dată semnalul de alarmă în ceea ce privește salarizarea din sistemul de învățământ și consideră că singura soluție pentru a avea profesori bine pregătiți este aceea de a se adopta o lege a salarizării pentru personalul din educație, astfel încât salariile să devină motivante.

                              ACOLO UNDE SALARIILE SUNT ATRACTIVE ȘI

                          CALITATEA RESURSEI UMANE ESTE RIDICATĂ!

Contact:
Simion Hancescu, președinte FSLI- 0722.779.716

Geanina Sandu, Departament Comunicare FSLI- 0745.75.21.22

București, 23.07.2013 „

Întrebarea mea, de ce se preferă totuși  titularizarea cadrelor didactice care au obținut note mai mici în defavoarea celor cu note la examenul de definitivat peste nouă ? Sindicatul cadrelor didactice de ce nu ia atitudine ?  Vă spun eu, pentru că susține puterea.

Ne vor binele tuturor

Blogosfera, la fel ca și realitatea palpabilă, este plină de tot felul de comunități, mai mari sau mai mici, în funcție de interesele ce le leagă.
Particip la mai multe astfel de celule facând câteodată slalom , pentru că ele se interesectează uneori, alteori se ocolesc într-un mod politicos, sau se bârfesc atunci când pot și le vine bine, dar de cele mai multe ori îmi exprim propriile păreri pe blogul personal care a apărut în urma unei nevoi acute de liberă exprimare constituțională.

award[1]

Cum timpul mi-este drămuit și de multe ori resimt durerea anilor ce- mi stau legați de picioare precum niște ghiulele de condamnați la moarte, nu sunt mereu prezentă în mediul virtual ca să spun prezent de fiecare dată dar , când năduful îmi dă afară de prea plin, mă răcoresc așternându-mi gândurile pe fila calculatorului.
Le mulțumesc astăzi, pentru binele pe care ni-l fac, nouă tuturor, prietenilor noștri  Diana şi Dan . Ei au bunătatea de a ne arăta că sentimentele, nemulțumirile sau bucuriile noastre cotidiene nu-I lasă indiferenți și că își găsesc un minut din viață pentru a ne demonstra astfel faptul că noi contăm pentru ei.
Ei ne arată că nu bătem câmpii atunci când ne revoltăm, că nu suntem ciudați atunci când ne minunăm de multe dintre aspectele vieții ăsteia sociale și politice, că nu ne-am senilizat atunci când ne iubim animăluțele și că nu am dat în mintea copiilor când ne alintăm singuri.
Asigurându-vă de aceleași sentimente profunde , eu una vă mulțumesc !

Tabelul este „furat ” de la Psi care face ea ce face spre  binele tuturor.

1. dor 2. Mariana
3. Scorpio 4. Dana Lalici
5. roxana 6. alma nahe
7. Adriana 8. tibi
9. Abisurile

Nicio nuntă, doar o înmormântare

I Ca orice femeie lovită de morbul consumerismului ce pune stăpânire pe sufletul oricărui muritor , feminitate greșit înțeleasă, mi-am găsit pretestul de a-mi plimba bluza nou cumpărată și-am ieșit după niște borcane cu forme deosebite.
Mândră de complimentele primite, în contul bluzei din voal cu volănașe, uitasem cu desăvârșire așa cum facem fiecare dintre noi când dragostea se evaporă , de binele celorlalți și de faptul că totul , chiar și splendoarea nou achiziționată, înseamnă o tulburătoare deșertăciune.
„Protestul tău este de formă, știi că arăți bine pentru vârsta ta ? ” m-a întrebat Mi Luna atunci când eu am vrut să-i minimalizez complimentul.
„Te-am strigat ca să te anunț, a continuat ea, că a murit mama Mi Runei. ”

00018482_small[1]

II Multe fete bătrâne și femei divorțate, petele de culoare erau date de soțiile sau mamele venite cu copiii lor , în număr mic ce-i drept dar , totuși, prezente, umpleau biserica la ora aceea de prânz când orice lichid, înafara sudorii, se evapora rapid.
Nu cred că ne unea dragostea pentru decedată, eu, una, o văzusem doar de vreo 2-3 ori în viață, ci aceea dorință de a sprijini pe aproapele nostru, Mi Runa ne era colegă , de a pune preț de câteva ceasuri nevoia de compasiune a celorlalți mai presus decât binele cel de toate zilele.
Clipe   tulburătoare când , vâzând lumea adunată în jur, crezi , speri din întreg sufletul, că singurătatea nu a pus cu desăvârșire stăpânire pe destinul tău.

bluze-elegante-dantela-si-volane-mici-683323[1]

III Mi Runa este un grăunte de om, ce se vrea munte de granit în fața celorlalți, are picioarele-i de lut sfărâmate de dragostea infinită pe care o simte pierdută în veci, pieptul i s-a topit sub ploaia de lacrimi și doar ochii de căprioară labiș-eană, uriași , de un negru intens, te fac să mai speri că nefericirea, spre binele ei, nu va pune o stăpânire totală și că, în clipa următoare, nu se va evapora și ea alături de sufletul mamei, tulburătoare constatare, la fel cum s-a întâmplat cu al tău.

Duzina a fost  aleasă de Vero  și constă  în următoarele cuvinte :   pune,  stapanire,  pe,  sufletul, si, binele,  celorlalti se, dragostea, evapora, tulburatoare, tau

emeraldgreen-1024x760[1]

IV Nefericirea  pune stăpânire pe mine, sufletul mi-e plin de durerea șirului de pierderi dragi , știai că binele , ca și dragostea, se evaporă la fel de iute ca și chipul tău optimist și că drama celorlalți e mai tulburătoare atunci când retrăiești propriile drame ?

PS Povești la   fel de tulburătoare, cu mult  mai vesele însă, unde binele tuturor  pune stăpânire pe  sufletul vostru , dragostea nu se evaporă acolo niciodată   spre încântarea celorlalți,  găsiți în tabelul lui psi. Vrei să îți găsești și numele tău acolo ? Scrie și tu, ești bine venit !

Deocamdată și- au făcut tema : Scorpio, Mariana, Ioana Soglu, Vero, tibi, Adriana, lili3d, Dana Lalici, Sonia, Some Words, Călin, Vienela, Alma Nahe, dor, dagatha și draga noastră  psi

Din cugetările unui absolvent de liceu, azi Claudiu Popescu

558084_418639168231460_2004795789_n[1]

Cati ani are fiul tau?
-14
Are un telefon?
-Da..
Se imbraca cu hainele vechi a fratelui mai mare?
-Nu..vrea haine noi mereu.
Cati bani ii dai zilnic sa aibe in portofel?
-50-60 de lei.
Si tu cati bani ai acum in buzunar?
-Banii de paine.
Si el acum unde este?
-La pizzerie cu prietenii.
Si tu unde te duci?
-La munca , sa muncesc pentru el , sa aibe tot ce isi doreste.
Cate sacrificii fac parintii nostri pentru noi ca sa nu ne lipseasca nimic , si noi nici macar nu ne dam seama…Apreciati-va parintii , unii si-ar dori sa aibe si n-a… Parintii sunt cei mai minunati oameni de pe pamant si doar ei ne iubesc enorm de mult !

Mica poticneală

Cătă ascultă distrat, muzica ce-i sună doar în căști , privindu-și în același timp cu dispreț și plictiseală colegii.
„ Niște fraieri! ” Lângă el, Ina, cu fardul ei vulgar lăbărțat peste întreg chipul, îl tot îmboldește să își ia notițe scrise, lipindu-se mai mult decât este normal de mâna sa, de trupul său, de picioarele sale.
„Mă pisicesc și eu.” Îi spune ea miorlăindu-se cu o octavă mai jos decât era normal.

ISJ[1]

„Aș, are o voce spartă pe care de cele mai multe ori nu și-o controlează și care , de obicei, mă zgârie în urechi !” Încearcă să-i zâmbească șăgalnic, nu-și dă seama dacă este și convingător dar cum știe că ea „ visează cai verzi pe pereți ” în ceea ce-l privește nu se sinchisește prea mult , pentru că are mare nevoie de ea ca să-l acopere atunci când chiulește nemotivat.
„ Nu e de familie! ” Ar fi prima reacție a bunicii sale , dacă prin absurd ar vedea-o agățată languros de el cât să-l sufoce.
„ Nu-i o „bucățică” bună ! ” Ar strâmba taică-su din nas după câteva înghițituri de bere din rația zilnică de cutii.
„Nu-i mișto! ” Cătă se strâmbă ușor gândindu-se la șoldurile ei mari și la burta bombată deja. „Se va face cât o vacă peste câțiva ani dar , băgăcioasă cum este, îi cumpără mă-sa un bărbat !”

DSC00112[1]

În schimb, Otilia cu chipul angelic, subțire ca un luger de floare și picioarele-i lungi până –n gât i-ar plăcea mult. Fiind orfană, a fost nevoită să-și găsească, încă din clasa a noua , un tip care s-o întrețină în liceu.
„Din păcate pentru mine , nu-i atât de proastă precum pare, s-a orientat rapid, trăiește deja cu unul în concubinaj. ”
„Oti asta, ar fi fost o gagică pe cinste !” își spune totuși cu regret Cătă.
Observă o agitație la ceilalți colegi și, de aceea, își pleacă iute privirile pe un caiet imaginar.
„ Prostul ăsta de Vio a ridicat mâna să răspundă și din cauza lui profa’ o să se uite spre mine, să fiu atent câteva minute ! ”
„Ce mare dobidoc e ochelaristu’! ”
Cătă cugetă a nu știu câta oară la soarta amărâților de intelectuali și a progeniturilor lor.
„ Părinții ăstora pe ce lume trăiesc ? Ce fel de ingineri sunt, ce dracu’ de judecată au, dacă nu realizează că în lumea asta, a noastră, nu se mai poartă învățătura ? Ce-au realizat ei ? Nu văd că nu-și pot permite nici o rablă de Dacie să-i cumpere lu’ fi-su ? N-au bani nici să-i dea de-o bere , de meditații nici nu se pune problema. Urmărește ca un tălâmb tot ce spune și scrie profa’ pe tablă.
Cătă privește distrat direct către tablă lăsând impresia că este interesat de cele ce se petrec în sala de curs.
Colegele din prima bancă, țărăncuțe cu călcăiele crăpate ar comenta răutăcios străbunică –sa, născută undeva într-un vârf de munte și ani de zile servitoare la niște comuniști nomenclaturiști, dacă le-ar vedea pe fete fără să observe cât de delicate și emancipate sunt, își agită mâinile pe sus.
„Sărăcia le face ambițioase, eu n- are rost să fac eforturi ! ”
Își amintește cu mare plăcere ce surprinși au fost directorul școlii și nevastă-sa când i-au vizitat acasă. Cum se minunau și cum le lăudau vila și piscina,mobilierul, mașinile și …

62797606_1-Imagini-ale-Vila-de-lux[1]

O adevărată bombă pentru musafiri a fost atunci când, după ce doamna, soția directorului, i-a întrebat, mai întâi pe ocolite iar mai apoi în mod direct, unde lucrează, mama sa i-a răspuns nonșalant.
„Cu carte de muncă ? Nicăieri !”
Să fii văzut mirarea de pe chipul lor, să fii auzit tăcerea ce s-a lăsat ! Era totală !
Au plecat cu portbagajul plin după ce mâncaseră și băuseră ca sparții.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
„ Cătăline, tată, sper să te descurci singur. Boul ăla de director n-a vrut să ia nimic. A zis că nu-și riscă scaunul, au fost ceva reclamații direct la minister, n-are curaj să oprească camerele de supraveghere. ”

Tema de luni a fost propusă  de Vero  iar  tabelul se găsește  la Psi

     M-a inspirat  următorul  articol: Prahova: Două reclamaţii de fraudare la BAC
1. Ioana Soglu 2. Griska
3. Abisurile 4. Scorpio