„Moarte intelectualilor!” strigau foștii noștri elevi

S-a tot discutat timp de 25 ani despre mitingurile  muncitorilor de la IMGB  sau al celor  de la Apaca, despre mineriadele din anii ’90. Zilele acestea s-au reluat ca o comemorare toate filmele documentare iar analiștii, jurnaliștii, au întors pe toate fețele lucrurile știute de noi toți cei care n-am vrut să rămânem orbi și surzi. Rezultatul,  până în prezent, nul.

Vinovații morali nu au fost anchetați încă serios și nici trimiși în judecată, norocul nostru este că există o instanță precum  CEDO și că, datorită   ei,  nu s-au prescris faptele, dar nimeni nu s-a gândit la vina colectivă a noastră, a celor care i-am „ educat ” pe muncitorii care scandau cu mândrie că ei „ muncesc și nu gândesc ” sau se făleau cu faptul  că ne doresc moartea intelectualilor .

Prin anii ’80 ca profesoară de matematică mă chinuiam , mai puțin decât acum pentru că atunci elevii de clasa a cincea știau tabla înmulțirii, știau să facă o împărțire și chiar să rezolve o ecuație de gradul I cu o necunoscută, să-i învăț să gândească logic pe copiii din clasele mele.

Și atunci, ca și acum, aveam mulți corigenți.

Într-o dimineață ne-am trezit la școală cu domnișoara Neagu, inspectoarea de sector. Înainte fusese responsabil tovarășul Lăcătușu despre care auzisem diverse povești dar pe care nu îl cunoscusem încă. Tovarășa Neagu părea o persoană blândă, lucru ce s-a adeverit în timpul discuțiilor avute.Mai mult de jumătate din elevii școlii erau corigenți la matematică dar timp de oră m-a rugat ca măcar pe comandantul pe unitate de la pionieri să-l promovez.

„Gândiți-vă tovarășa profesoară că sunt amărâți și săraci. Trăiesc în condiții mizerabile, adevărul este că la majoritatea dintre noi ne era foarte greu să ne descurcăm, ei cel puțin aveau ce să mânânce fiind copii de țărani, sunt puși să-i ajute în gospodărie pe părinți. ” „Bla-bla!”

Am cedat doar în privința comandantului de unitate și l-am promovat.

Tot atunci am fost trimiși să mergem prin sat, să-i aducem la școală pe toți cei care o abandonaseră după care să-i trecem , pe toți, ca să nu mai avem analfabeți în comună.

Unii au venit, alții nu. Erau deja muncitori la oraș.

Am sperat ca după 25 de ani de la căderea oficială a regimului comunist, colegii mei profesori, intelectuali carevasăzică, au înțeles că toți aceia care sunt rugați să promoveze o clasă fără să învețe nimic nu vor avea niciodată respect pentru intelectuali și oricând, ca și în anul 1990, li se va cere de către o forță politică sau alta vor striga  „ moarte intelectualilor!”

„Colegii mei”, pe care nu-i consider colegi, s-au arătat revoltați că nu-i promovez pe toți aceia care nici măcar tabla înmulțirii nu știu.

Directorul, se supără pentru faptul că n-am niciun respect pentru el, mi-a spus că sunt lipsită de milă față de un elev care împlinește 18 ani și este doar în clasa a X a.

Vă întreb pe toți, cum poți să promovezi un elev care timp de un an de zile nu a răspuns decât : „ nu am învățat pentru azi” ?

Profesorul de sport se tot întreabă la ce le este necesară tabla înmulțirii unor absolvenți de liceu.

Sper ca politica dusă de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova să nu fie identică cu aceea a colegilor mei.

Anunțuri

Cum am scăpat eu nebătută și nearestată în ziua de 14 iunie 1990 I

Să rememorăm!

Dictatura justitiei

La radioul așezat direct pe parchet se vorbea doar despre incidentele din București. Cum nu aveam televizor, nu-i găseam rostul până-n decembrie 1989 când propaganda comunistă depășise orice limită suportabilă, eram nevoită să mă rezum doar la a asculta Radio- Actualități România sau posturile Europa Liberă și Vocea Americii care erau o alternativă cât de cât credibilă. Soțul mi-era plecat la Vălenii de Munte , nu-i convenea naveta zilnică la țară, iar eu nu aveam cu cine comenta știrile grave despre confruntările violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; despre autobuzele poliţiei incendiate sau despre sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI , despre care se tot spunea că au fost atacate și incediate de către proptestarii din Piața Universității.

Mi se părea puțin probabil ca lumea bună întâlnită de mine în Piața Universității să fi dat foc atâtor obiective, tocmai ei care zile în șir scandaseră sloganul …

Vezi articol original 591 de cuvinte mai mult

Publicat în Fără categorie

A început traficul de influență , sesiunea de vară 2015

Părinți care tot timpul anului  școlar  se gândesc cu indiferență la situația școlară a propriilor plozi, crezând că problema corigențelor se rezolvă de la sine, ceea ce de cele mai multe ori chiar se întâmplă grație profesorilor care sunt la fel de români responsabili precum parlamentarii, miniștrii , magistrații, doctorii, polițiștii noștri și oricare angajat la stat, apar pe culoarele întunecoase ale  liceului nostru. Se întreabă disperați ce poveste dramatică   să folosească ca să obțină   rezultatul  scontat sau la ce cunoștință  să apeleze. Nu sunt lămurită încă ce avantaje materiale, foloase necuvenite, se „ plimbă ” de la unii la alții dar sunt convinsă că este vorba  doar  de „găinării ”. Sau cine poate să știe atăta timp când nimeni nu cercetează ?

Ce e traficul de influenta si cand risti sa fii acuzat – Interviu

TRAFICUL DE INFLUENŢA (art. 257 C. pen.) „ 1. Conţinutul legal: „Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savârşita de catre o persoana care are influenţa sau lasa sa se creada ca are influenţa asupra unui funcţionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. Dinpoziţiile art. 256 alin. 2 se aplica în mod corespunzator.” 2. Condiţii preexistente: 2A. Obiectul infracţiunii: – obiectul juridic special – este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la desfaşurarea activitaţilor publice sau private în condiţii care sa asigure încrederea şi prestigiul de care trebuie sa se bucure personalul acestora. Comiterea acestei infracţiuni discrediteaza activitatea de serviciu şi îi aduce grave prejudicii. – obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material, banii sau foloasele pretinse sau primite constituie bunuri date pentru savârşirea infracţiunii şi vor fi supuse confiscarii. 2B. Subiecţii infracţiunii: – subiectul activ – acesta este necalificat, putând fi orice persoana care are influenţa sau lasa sa se creada ca are influenţa asupra unui funcţionar public sau funcţionar, aceste aspecte nefiind condiţii ale subiectului activ ci mijloace prin care se savârşeşte infracţiunea. Participaţia este posibila în toate formele sale. De cele mai multe ori fapta este savârşita de rude, prieteni, cunoştinţe sau alte persoane care nici macar nu cunosc funcţionarul respectiv. În doctrima s-a pus problema ca ar trebui pedepsiţi şi cei care cumpara influenţa nefiind cu nimic mai prejos de cel care da mita. În situaţia în care cel care a conceput infracţiunea şi l-a determinat pe autor sa o comita este chiar intermediarul atunci el va cumula calitatea de instigator cât şi pe cea de complice, fiind în final pedepsit doar pentru instigare la trafic de influenţa. – subiectul pasiv – este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute în art. 145 C. pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata. În secundar sub. pasiv este chiar funcţionarul public a carui imagine este denaturata prin savârşirea faptei. 3. Conţinutul constitutiv: 3A. Latura obiectiva: – elementul material – se poate realiza prin trei acţiuni distincte: primirea, pretinderea sau acceptarea de promosiuni de daruri direct sau indirect în vederea determinarii unui funcţionar sa faca ori sa nu faca un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu. Iniţiativa comiterii traficului de influenţa poate porni de la subiectul activ sau de la cumparatorul de influenţa. Daca iniţiativa comiterii infracţiunii o are cumparatorul de influenţa, pentru existenţa infracţiunii se care ca subiectul activ sa fi primit efectiv banii sau bunurile sau sa fi acceptat promisiunule facute. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele condiţii:

 

a. ce cere ca faptuitorul sa aiba influenţa sau sa lase sa se creada acest lucru. În aceasta varianta infracţiunea se aseamana cu înşelaciunea; b. faptuitorul sa promita intervenţia sa pe langa un funcţionar public sau funcţionar; c. acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii sa fie realizata mai înainte ca funcţionarul pe lânga care se intervine sa fi îndeplinit actul care îl intereseaza pe cumparatorul de influenţa, sau cel târziu în timpul îndeplinirii acestuia. Daca traficantul de influenţa nu remite funcţionarului bani sau alte foloase, ci doar îl determina sa faca acel act, atunci se va reţine un concurs de infracţiuni între trafic de influenţa şi instigare la abuz în serviciu savârşita de funcţionar. Traficul de influenţa trebuie sancţionat în concurs cu înşelaciunea daca traficarea reprezinta un mijloc de amagire pentru o inducere în eroare. – urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în orice alta persona juridica. 3B. Latura subiectiva: – forma de vinovaţie – intenţia directa. 4. Forme. Sancţiuni. FORME: 1. actele preparatorii şi tentativa de regula nu se pedepsesc, numai atunci când sunt asimilate infracţiunii consumate (pretinderea sau acceptarea) acest moment fapta este deja consumata în forma pretinderii sau acceptarii de promisiuni de daruri; 2. fapt consumat – aceasta infracţiune se consuma în momentul acceptarii de promisiuni de daruri, în momentul primirii de bani sau alte foloase. Pentru consumarea infracţiunii nu are relevanţa daca intervenţia promisa a şi fost efectuata. SANCŢIUNI: închisoarea de la 2 la 10 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare de 2 ani, se poate dispune şi pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.Banii, valorile sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca. Daca acestea nu se gasesc, fapruitorul va face plata echivalentului lor în bani.”