Parfumul muntelui

 

http://www.youtube.com/watch?v=53RF2rJ4ZlA   

 

 

M-am tot gândit ce aș vrea să scriu în legătură cu parfumul muntelui. Ei bine, îmi doresc ca atunci când voi fi pensionară să ajung în Peru. Sunt una dintre persoanele care a citit cu sufletul la gură „Profetiile de la Celestine”. Mi-am închipuit alături de scriitor cum, în vârful muntelui și în parfumul inconfundabil al muntelui cunosc iluminarea. Acesta este parfumul la care visez.Mirela știu că este cu întârziere dar până și avioanele nu ajung totdeauna la timp.

Anunțuri
Publicat în Fără categorie

” Te rog frumos, să mă ierți ! ”


I Această formulă simplă de politețe se pare c-a dispărut din viața noastră. Nu e singura.
Vă mai amintiți de ” sărut-mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă ” ? Dar de … ? Lista puteți s-o faceți fiecare.
Mulți consideră că aș cere iertare este un act de mare umilință , unii, iar alții chiar dacă o fac, pur formal, au grijă să primească ceva în schimb.
Cel care trebuie să ierte , la rândul său, cade –n păcatul de-a păstra supărarea , undeva ascunsă într-un ungher al minții sau, mai rău, al sufletului său, contabilizând cu grijă derapajele celorlalți.
Păcat !
Câți cunosc faptul că iertarea pe care-o acordăm celorlați de fapt ne-o dăm nouă. Pentru că pe noi ne scutim de bolile născute în mod firesc din supărare.

Să nu cădeți în păcatul de-a crede că eu sunt înțeleaptă. Nici pe departe. Sunt doar norocoasa care -a citit și-a crezut.
Dac-aș fi fost o fire care să cred făr-a cerceta, Biblia mi-ar fi fost de-ajuns, m-aș fi scutit de multă suferință și de multă boală.
Sunt bucuroasă că, măcar în ceasul al doisprezecelea, am înțeles că mai importantă pentru mine este viața și nu ranchiuna cuibărită în suflet.
Nu vrem să iertăm, justificându-ne alegerile cu argumente solide, pentru că , gândim noi, nu meritam o astfel de purtare din partea celor care ne-au supărat. Poate avem dreptate poate nu, doar Dumnezeu este cel care știe adevărul.

II Poate că toți avem norocul de–a primi informații , nu știu cu exactitate de unde anume, îmi place mie să cred că de la Domnul prin îngerii săi.
Înaintea unor evenimente majore visez. Nu sunt simple înlănțuiri de imagini datorate subconștientului ci sunt vise premonitorii.
Știu că ele urmează să se realizeze , asta mă-ncurajează mult de tot, dându-mi speranța că voi depăși și obstacolele respective.
Din același motiv, atunci când postesc și mă rog, dacă mi se indică iertarea ca remediu al bolii respective nu mă indoiesc nicio clipă de faptul că aceea ar fi calea cea bună și nici nu mă încăpățânez să rămân supărată pentru fapte pe care le-am considerat altădată ca fiind de neiertat.

Despre

Iertarea 

am mai scris Diriga Psi și aș putea să mai scriu multe. Cu cazuri concrete.

Au scris însă și Redski, almanahe   Altcersenin, psi(c),
cerroşu,
sara,

Aș avea eu multe de spus dar nu mă lasă lenea

Am dormit circa o oră în această după amiază. Doar e duminecă, mi-am spus în sinea mea. Mă culcasem având în gând planuri multe. Doamne, câte am de spus ! Exceptând câteva domenii despre care nu-mi exprim părerea niciodată, pot să bat câmpii pe orice temă.
Păcat însă, și roboțeii se strică nu doar oamenii au o lene, uite așa, ancestrală ca a mea.

Publicat în Fără categorie

Astăzi, să ne îndulcim privirile ! DUZINA VECHE


BALSAMIC, pentru spirit, știați deja, îmi pare orice poster de-a lui Baricada, BlueKaricatura politică și Sareîn Ochi. Ordinea a fost aleasă nu în mod aleatoriu, cum bănuiți, ci alfabetic.
La mirosul ÎNȚEPĂTOR lăsat de creierul MIERIU al inteligențelor cu care mă intersectez zilnic , sper să nu gândiți că am un limbaj prea CAUSTIC, simt nevoia imperioasă de a folosi MIRODENII.
Gustul SĂRAT al mâncării mi-a crescut de mult tensiunea…
                                                            

    BURUIENI sunt peste tot, adică, nici celelalte nații n-au fost scutite de astfel de plante ce azi se vor, cu orice preț, ornamentale.
    Într-un elan EFERVESCENT , no, gândire gen New Age, am afirmat cu multă ușurință că în spatele oricărui suflet ACID stă de fapt un copil DULCE.
  O fi adevărat ? O fi doar o simplă speculație, de un AMAR de ani, folosită fără sens ?
    Cine poate să știe ?
    Eu , cine sunt de fapt ca să pot generaliza, rămân de fiecare  dată cu un gust ACRU.

  psi e principala vinovată, apoi joaca reinventată de tibi a fost preluată de noi : almanahe, .

DUZINA DE CUVINTE : Pepe, dragostea mea !

Pepe, dragostea mea !

Pe SCURT, am să vă spun o poveste INOCENTĂ de dragoste.
Când l-am cunoscut pe viitorul-fostul meu soț , acesta , atunci când era întrebat dac-a iubit pe cineva vreodată răspundea invariabil, cu un glas de o mare INOCENȚĂ, SCURT și la obiect: o pisică.
Gluma lui, n-aveam cum s-o iau altfel, mi se părea bună. Sigur, el dorea să pară INCAPABIL de o poveste romanțioasă, îmi ziceam în gând . Niciodată însă nu mi-aș fi putut imagina că eu, veșnic îndrăgostită de un băiat sau altul, fiecare dintre ei, frumos ca DESPRINS dintr-o poveste cu feți –frumoși și zmei, o
să ajung să iubesc un motan CĂPTUȘIT de boli și , în plus, foarte bătrân. Tomi, astfel l-am botezat pe motanul adus acasă de fiul meu Alexandru, luat direct de pe maidan, era deja INCAPABIL să mestece hrană solidă cu puținii dinți pe care-i mai avea. Tomi cred că avusese o viață grea și plină de privațiuni înainte de-a ajunge în căminul nostru.
Îl apuca un TREMURAT INVOLUNTAR, doar la vederea măturii cu care voiam să strâng gunoiul ce apare inerent într-o casă locuită, și rămânea înțepenit lângă o MARGINE oarecare lipindu-se de ea.
Alexandru nu-I VERSATIL din fire, nu-mi dau seama dacă e sau nu ALAMBICAT în gândire, recunosc cinstit că nu-l înțeleg defel, dar m-a surprins purtarea sa atunci când Tomi s-a hotărât să plece undeva , NICIUNDE.
Inima mi-era însângerată, precum CIREAȘA coaptă, atunci când Tomi ne-a părăsit iar eu umblam pe străzi însoțită fiind doar de gândurile mele și de un TREMURAT nervos.
În orgoliu meu fără MARGINE gândisem că el, Tomi neajutoratul, avea nevoie de mine.
Doamne, cât puteam să mă înșel !
Plângeam INVOLUNTAR, nu voiam ca vreun suflet VERSATIL , e plină lumea de nestatornici , vâzându-mă într-o astfel de stare să râdă de mine în sinea sa.                                                                                              

   

  Alexandru a fost primul care s-a DESPRINS, surprinzător de repede, din lațul iubirii pentru Tomi.
În timp ce eu, îi confecționam un culcuș CĂPTUȘIT ca sicriu pentru Tomi, nimic ALAMBICAT , Alexandru bântuia străzile în căutarea unui suflet curat . De motan.
La început m-am revoltat.
” Ah! Voi , bărbații ! Nestatornici chiar și în dragostea voastră pentru pisici ! ”

” CIREAȘA de pe tort ” au fost vorbele sale cinice.
” Tomi a murit. Asta e pisica mea. ”
Ținea în brațe un motan frumos, mare , mătăsos și foarte blând.

Am vrut să-l iubesc în continuare pe Tomi și aproape o săptămână nu l-am luat în brațe pe noul nostru motan.
După două săptămâni, am cedat, și , cu multă bucurie, l-am botezat pe pisoiul venit de NICIUNDE.
Pepe se pisicește tandru în brațele noastre.
” Pepe, dragostea mea ! Am sentimentul că în viitorii ani tu ne vei încălzi inima. ”

Diriga Psi, te rog să nu mă treci pentru ” Bani pentru liceu ” !!! , nu merit precum colegii mei :

 virusache, sara, mitzaabiciclista, redsky, anaid, rokssana, almanahe, abisuri, cita, scorpio, valentina

 

 

” Bani pentru liceu ” !!!

La clasa a -XI – a, știți că este perioada tezelor, astăzi timp de două ore mai multe domnișoare și domni elevi s-au chinuit să rezolve un exercițiu ca în loc  de nota 2 , două puncte obținându-le din oficiu, să poată primi nota 3.
Peste câteva ore, în timpul lucrării scrise de la clasa a X a , una din cele trei la care predau, mi-a căzut privirea pe niște însemnări făcute cu creionul.
” bani pentru liceu ”
” Care este suma ? ” am întrebat.
180 lei.

 Aș găsi că este normal ca statul să încurajeze copiii săraci din mediul rural , cei care fac parte din medii defavorizate , ca să poată și ei să beneficieze de dreptul la educație.
Și totuși , să dai aproape 200 lei unor tineri care nu fac altceva decât să se plimbe de acasă la școală și înapoi fără măcar a avea bunul simț de a cumpăra caiete pentru școală, de a frecventa școala și, neapărat , de a învăța mi se pare o negheobie.

După ore, unul dintre beneficiarii acestei alocații de sprijin , numită ”bani de liceu ” , un tânăr care a rămas anul trecut repetent m-a abordat pe stradă.
” Știți, profesoarele pe care le-am avut înaintea dumneavoastră au înțeles că am o situație deosebită.”
” Te înțeleg și eu. Spune-mi , te rog,  ai învățat vreo lecție până azi ? Mie îmi pare că nu. Atunci când vei învăța, îți promit că vei primi nota pe care o vei merita. ”
Ne-am despărțit în stradă iar eu  am rămas cu impresia că l-am dezamăgit total.

Îndrăznesc să le cer părerea :  Alioșa, Madi și Onu Blog, Sareîn OchiVania poate ne povestește dacă pisica lui știe formule, MANGALIA-POLITICĂ cel care ne povestește de luni bune de primarul său de care abia acum am aflat de la tv, Răzvan Rinder care , la fel ca  toți prietenii mei , este cerebral, ….