„Ia-ți fă tinicheaua înapoi, te-ai spălat după sexul orar? ”

Doamna Narcisa Iorga , distinsă jurnalistă, compară mărțișoarele primite de noi, cadrele didactice, cu plicurile pe care suntem nevoiți noi ca și pacienți  să le dăm mită doctorilor din spitale ca să aibă bunăvoința, după grosimea teancului de bani, să își facă meseria pentru care au fost școliți  iar acum sunt plătiți de către statul român. 15284834_1300523243303847_8687670094760448953_n

Mă faceți să râd doamnă.

Primesc de 36 de ani în fiecare zi de 1 martie mici bucăți de tablă viu colorată și fără nicio valoare materială, costă în jur de 1 leu, dar care pentru noi dascălii reprezintă o valoare sentimentală. Din puținul lor, unii elevi consideră că am merita să primim acest simbol.

Am prin cutii vreo câteva zeci sau sute de astfel de obiecte, nu am fost nici mai sănătoasă și nici mai prosperă datorită lor, și le-aș dona cu dragă inimă cuiva deoarece nu mă lasă sufletul să le arunc la gunoi.15350537_1300541383302033_8951162803211787313_n

Doamna Narcisa Iorga crede că noi, femeile dascăl, am făcut avere cu aceste obiecte. Mă mir că nu anunță și DNA-ul  că avem conturi ilicite din banii luați pe mărțișoare.

Doamna în cauză uită faptul că noi, ca dascăli, suntem obligați să îi educăm pe acești tineri care, spre disperarea noastră, înțeleg după modelele promovate de către „ câinele democrației ”, toate și toți colegi de-ai doamnei Narcisa Iorga  că mai importantă decât cultura sunt banii, și că nu ne putem permite să refuzăm un gest al lor chiar dacă niciodată nu ne-ar face plăcere să purtăm acele kitsch-uri.

Ba, câteodată ne expunem fără știința noastră unor situații grețoase.

Acum vreo trei ani una dintre elevele mele a fost prinsă făcând sex oral. După ce am aflat despre eveniment, nu am dormit aproape toată noaptea de greață gândindu-mă că mi-a oferit un mărțișor și m-a sărutat pe obraz.

După mintea doamnei  Narcisa Iorga trebuia să-i spun :

„Ia-ți fă tinicheaua înapoi, te-ai spălat după sexul orar? ”

 

Cum se persecută un director !

Am fost răcită și am stat mai mult în pat timp de o săptămână. Vineri 21 octombrie am revenit la serviciu și astăzi 24 octombrie a trebuit să fac de serviciu pe școală. Este ziua cea mai obositoare  pentru mine deorece răspunderea morală este foarte mare. Orice incident poate duce într-o clipă la un accident și deci la o anchetă. Mă rog de fiecare dată să mă ferească Dumnezeu pentru că , eu una, conștientizez faptul că nu poți fi prezent în același timp în mai multe locuri. La un moment dat, supărată pentru faptul că deși  nu mi-am  revenit   încă  trebuie să urc și să cobor scările liceului și să umblu pe coridoarele întunecoase , nu mai zic de curentul pe care-l simt cu fiecare fibră, mă gândesc să văd, doar eram profesoară de serviciu pe școală, dacă orele de la postliceală se țin. „ Că doar sunt plătite, nu-i așa? ” îmi zic eu în gând.      13938418_1255084541181051_358376822734489372_n Găsesc o elevă într-o clasă și o întreb de ce este doar ea și unde sunt ceilalți. „Ni s-a spus să venim de la ora patru, eu am venit mai devreme.” Verific încă o dată orarul și văd că directorul trebuia să fie la aceea oră. Vine pauza, bântui iar pe coridoarele întunecate ale școlii vechi, școala noastră are două corpuri de clădiri, și după ce profesorii vin la clase merg în școala nouă ca să văd dacă directorul nostru a făcut efortul de a merge la ora de curs. Ar fi o minune să-l văd, anul școlar trecut a chiulit de la toate orele pe care ar fi trebuit să le facă în ziua de luni , ziua în care fac  eu de serviciu. Pentru mine  este o modalitatea de a observa integritatea directoarei pe care,  de foarte multe ori,  am văzut-o intrând în clase și verificând dacă vreo colegă sau alta este prezentă. Din punctual meu de vedere un adevărat manager să poartă egal cu fiecare membru al echipei. Poate cei care citesc  au o altă părere , aștept deci comentarii pertinente. Urcam pe scara profesorilor , era ora 16:16, când îl văd și pe directorul, din această toamnă doar adjunct, nostru îndreptându-se nervos către mine.

„Nesimțito! Cum îți permiți să vii tu în școala nouă? Locul tău este în școala veche! ”

Se îndreaptă spre mine apropiindu-se periculos de mult. Îngrijitoarea, cea care mătura pe culoar, se sperie și fuge.În timp ce îl privesc cum urlă la mine desfigurat la față de ură mă gândesc la faptul că , obez cum este , poate să mă trântească cu un dos de palmă, palmă grea de om obișnuit cu munca fizică, omul este professor de agricultură, iar eu încă mă consider în convalescență.

Mă amenință fără a-mi detalia cum urmează să mă termine, să mă facă praf. Îmi spune ceva despre familia sa și cu asta chiar mă derutează. Se hotărăște până la urmă să meargă să-și țină ora, poate erau totuși elevi în clasă, și îmi dau seama că uitase care era sala unde trebuia să intre. Plec și eu să-mi fac serviciu pe școală. După câteva zeci de minute o găsesc pe colega cu care făceam de serviciu plângând. Directorul îi reproșase printre ploaia de invective că îl persecută.

Nu știu dacă împreună cu mine sau singură, acesta este un mister pentru mine.

O enigmă mult mai mare reprezintă însă altceva. Cu ce le are la mână pe colegele mele, cu ce le șantajează , de ce le este atât de teamă de el, de acceptă să fie jignite și umilite de către el,  între patru ochi sau în public,  fără să riposteze?

Pentru directorul nostru a se duce la propriile ore, cele pentru care este plătit,  înseamnă o adevărată hârțuire. Deci, dacă vreți să persecutați un director, trimiteți-l să-și facă orele de curs!

PS  Domnul director și-a permis să afirme despre mine că …

Să știe domnul director că eu , acceptând prin absurd că ar avea dreptate, pot să remediez problema dar spre necazul său el nu poate să devină mai inteligent ca să promoveze un examen de director.

PSS Mă gândeam să anunț ministerul educației, în scris cu confirmare de primire. Oficial. Nu vreau să sufere nimeni altcineva din cauza conflictului pe care directorul adjunct văd că-l întreține cu multă patimă. Din păcate, dacă devine mult mai agresiv decât în această după amiază voi fi nevoită și apelez la oficialități.

Cât de nebun poate să fie Sebastian Ghiță ?

Se vorbește mult despre declarațiile lui Sebastian Ghiță și autodenunțul său. Nu știu câți au habar de dreptul penal sau  codul de procedură   penală,  câți au citit despre grupurile infracționale. Ei bine, o faptă penală înfăptuită de către un grup infracțional se pedepsește cu mai mulți ani decât una săvârșită de un individ singur.wpid-sebi-ghita-465x390

Să nu aibă Sebastian Ghiță un advocat? Cred că, din contră, are mai  mulți.  Și din toți aceștia să nu-i fi spus niciunul că autodenunțul său este sinucidere curată? Că infracțiunea despre  care  scrie în autodenunț este de o gravitate uriașă dacă mai aduce și probe în susținerea sa? Mă îndoiesc. Gestul său, nu cred că este atât de tâmpit încât să calomnieze oameni politici importanți sau personalități științifice doar ca să apară la televizor, îl văd mai degrabă asemănător unui kamikaze. Moare și el împreună cu victimele sale. De aceea îl cred pe Sebastian Ghiță, un parlamentar PSD-ist, sau fost, că nu minte. Nu-mi veniți cu argumente idioate că este cercetat penal. Tocmai, pentru că este cercetat penal detonează bomba  riscând să moară și el.

E o vorbă la noi la români: „mor cu el de gât”. Asta vrea să facă acum Ghiță. să moară de gât cu Kovesi.

Judecătorii sunt în grevă, liderii „Sanitas ” amenință, doar FSLI nu zice pâs!

Știm cu toții, cei care mai gândim cu propriul cap, că trăim într-un stat polițienesc, un stat în care cele mai importante funcții pentru conducătorii noștri sunt acelea care pot să exercite o mare forță coercitivă. Cei care să ne înspăimânte și să ne forțeze să tăcem de frică.

În acest moment, cei mai de temut sunt procurorii! De aceea lor, statul nostru „democratic” le-a mărit salariul cu 10 milioane bani vechi.

Ion Duta un lider de sindicat implicat politic
Ion Duta un lider de sindicat implicat politic

Nu am fi știut nimic dacă judecătorii nu se revoltau pentru faptul că au primit ca mărire doar 2 milioane lei vechi adică doar 200 roni.

Cu cât ni s-a mărit nouă salariul, al celor din educație? Cu aproximativ 50 roni. Nici Ceaușescu din balconul Palatului nu ne-a umilit în acest hal. El ne promitea 100 lei.

În acest timp ce fac liderii de sindicat? FSLI-ul doarme ! Ion Duță umblă prin județ ca să-i sprijine pe directorii numiți la propunerea lui. Cum să-l intereseze pe Ion Duță faptul că nouă, sindicaliștilor, nu ni s-a acordat nici 1% mărire de salariu atâta timp cât el este preocupat de meschinele sale probleme?

Ferice de el și alți lideri ca el! Sper ca vreodată DNA-ul să-l cerceteze și pe el  ca pe alți lideri ce astăzi se lăfăie în pușcării!

„ nu stiu ce va costa sa ma treceti ”

Oare în toate școlile elevii promovează fără să vină la școală și fără să învețe?

Aceasta este întrebarea pe care vreau să i-o adresez domnului ministru al educației, domnul Mircea Dumitru , și sper ca vreodată să primesc și un răspuns.

Trăim într-o țară în care un premier și nu știu câți alți demnitari au obținut titlul de doctori fără a „transpira ” muncind să studieze ci copiind pur și simplu după alții. Vreau să se facă o diferență clară între a plagia, adică a fura idei pe care autorul să le îmbrace în propriile cuvinte, și a copia cuvânt cu cuvânt dintr-o altă carte.

Ne mai miră cumva faptul că profesorii copiază la examene, plagiază sau copiază la lucrările de grad I ?

Îmi pot permite să scriu despre acest subiect deoarece mi-am scris singură toate  lucrările studiind zeci sau sute de ore.

Titlul reprezintă un citat din ultimul mesaj primit de mine de la o elevă pe care vineri 2 septembrie 2016 comisia a  declarat-o repetentă în urma examenului de corigență.

„ Doamna profesoara , vreau sa va multumesc frumos pentru efortul pe care la.ti facut de a ma trece clasa la materia dumneavoastra.Ieri ati dovedit ca sunteti o doamna cu suflet mare chiar daca la prima vedere pareti mai severa .Sper ca pe parcursul orelor pe care le vom face anul accesta sa nu mai intanpinam probleme si o sa.mi dau silinta sa invat sa fiti multumita in privinta mea ca sa nu mai repetam acceasta experienta nu tocmai placuta Va multumesc inca odata si cu tot respectul pentru dumneavoastra va urez o zi buna . ……………”  

Nefericită, pentru că nu a promovat examenul de corigență își schimbă imaginea
Nefericită, pentru că nu a promovat examenul de corigență își schimbă imaginea

Era mesajul primit de mine pe 04.09.2015 13:05  și copiat de mine cu copy-paste de pe facebook de la mesajele mele private.

Mă hotărăsc să-i răspund pe data de 23.09.2015 16:46  

„ Am văzut mesajul de mult și m-am tot întrebat, dacă tot îți par severă de ce nu înveți ?”

„ Domna profesora nu va privesc ca pe o persoana de care sa.mi fie frica de dumnaviastra ca sa pot invata stiu ca dumneavoastra apelati la tot felu de metode sa ne faceti sa invatam insa eu nu pot mi.se pare foarte grea materia ,asta nu inseamna ca sunteti un om rau.la asta m.am referit .va multumeac din tot sufletul ca ma.ti trecut clasa si o sa va multumesc toata viata deja am 18ani si imi doresc macar 10clase sa pot face ”  îmi scrie ea la data de 23.09.2015 16:46

Ce face eleva noastră ? Lipsește de la școală frecvent, nu învață nimic, nu-și face temele dar în schimb roagă diverse persoane, din medii foarte diferite, să mă determine să o promovez fără niciun efort intelectual din partea ei.

Nu se prezintă la data fixată pentru elevii de clasa a X a. Mă gândesc cu bucurie  că în luna august va învăța pentru examenul de corigență care era fixat pentru  vineri  2 septebrie.

Când déjà se terminase ora și jumătate, cea  în care s-a dat proba scrisă de către toți ceilalți elevi corigenți,   ajunge și ea la examen.

Foarte ocupată eleva noastră  cu studiul matematicii !
Foarte ocupată eleva noastră cu studiul matematicii !

Înțelegătoare, comisia de examen îi permite și ei să dea  proba scrisă. Nu scrie aproape nimic și primește nota 2.

Pentru a mă scuti de nervii pe care mi-i  provoacă conducerea  Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala    o rog pe președinta comisiei de corigență să fie prezentă la examinarea respectivei eleve la proba orală. Aceasta se ridică și pleacă din examen recunoscând că nu știe pentru că nu a învățat nimic.

Astăzi, 6 septembrie 2016, primesc la ora 16:43    primesc următorul mesaj:

„va multumesc ! nu stiu ce va costa sa ma treceti va doresc asa cum eu m.am chinuit un an de zile sa pot veni la sc . asa sa va chinuti si dumneavoastra toti profesori au inteles … nu iteleg ce aveti cu mn nu v.am jignit niciodata sau v.am jignesc ati avut ceva personal de la inceput cu mn . astai nu mai pot face nimic multumesc !”

„deranjat”

Ce ziceți ? Ce au înțeles toți profesorii și eu nu am priceput ? Au promovat-o cumva fără să învețe? Doar pe înțelegere?

Mă blesteamă cumva pe mine pentru că ea nu a învățat?

Mulțumesc public inspectorului general școlar Nicolae Angelescu, nu mi-a distrus izvorul inspirației

Luni 29 august, am  sărbătorit  Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Povestea, tradiţiile, obiceiurile legate de această sărbătoare Într-un mod ciudat și fără sens m-a lovit o lehamite de orice mâncare, nu aflasem încă faptul că era zi de post, și atunci m-am hotărât să flămânzesc.

Inspectorul general școlar Nicolae Angelescu protectorul directorului
Inspectorul general școlar Nicolae Angelescu protectorul directorului

O vânzătoare, după prânz,  m-a atenționat că nu se mănâncă nimic ce seamănă a cap omenesc , un obicei de care habar nu aveam.

„Doamne, sfinte Ioan Bătezătorul, aveți voi grijă de capul meu! Să nu mi-l taie directorul meu,  sfinte Ioan, că e om hapsân la suflet precum altădată Irod!” m-am rugat la sfânt.

Marți 30 august, au fost Sfintii Ierarhi: Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, Patriarhii Constantinopolului;

Se zvonise că fostul director  nu va mai fi numit  și , cu toate că mă bucuram vâzându-l   cu ochii minții  muncind pe brânci până seara la ora 8 când se termină orele de postliceeală,ceea ce nu s-a întâmplat timp de 4 ani,  mă trecea totuși nejustificat  un junghi prin suflet.

Foamea nu- mi revenise , doar apă și puțină miere de albine, așa că m-am rugat la sfântul Alexandru  protectorul fiului meu. Mi se părea  mai apropiat de sufletul meu.

„Doamne, sfinte Alexandru, fă tu ce crezi că e mai bine! Eu sunt un pic cam derutată. Nu mai știu ce vreau.”


Mă gândeam disperată la ziua de joi 1 septembrie. 

„ Ce poate să fie mai banal decât să te bucuri de revederea colegilor, să te îmbrățișezi cu colegele, să râzi în hohote fără teama de a fi supravegheat continuu de către directorii suspicioși că punem la cale un complot ?   Despre ce o să mai scriu eu? ” Mă întrebam în sinea mea. „ O să-mi pierd orice inspirație! ”

„Cum, nu vom mai fi nevoite să ne ascundem prin cotloane ca să nu ne vadă prin camerele video? Nasol! Se duce orice urmă de aventură !”

Sunt total derutată. Să mă bucur sau nu ?

 „ Voi urmări cu mare atenție cum toți cei care îi susțineau  pe directori vor trece de partea celor noi. Parcă la fel s-a întâmplat și acum 4 ani. La fel se întâmplă de fiecare dată! ” mă încurajez singură cu toate că perspectiva asta, de a urmări ca un simplu  spectator,  nu e ceva inedit. Am mai experimentat asta.

Nu, nu am cum să mă bucur. Nu  vom mai avea  niciun motiv de bârfă. Ce să comentăm ? Adevăratul farmec  îl constituie actualul director cu viața sa sentimentală, pe care doar o bănuim pentru că nu avem dovezi clare, cu spaima sa bolnavă de a nu fi schimbat, cu urletele sale de se aud din stradă, sper, ca să fie bâlciul total, cu învinuirile  sale  nejustificate   adresate  colegilor  pe care-i bănuiește că  vor să-i uzurpeze  funcția punând la cale o revoltă, cu listele sale negre. Directorul înseamnă adrenalină!

Miercuri 31  august, punerea în raclă a brâului maicii   Domnului. Continui postul negru, îmi dă o stare de bine.

Ne-am lămurit cu toții, vom avea aceeași conducere.

S-a ținut consiliul de administrație al liceului, oare ce or fi hotărât? Directorul își va face o ciornă pentru discursul de mâine? Nu e capabil să vorbească liber, să zică și el ceva deosebit ca un intelectual adevărat și cred că e mândru de asta. Nici profesorul de fizică cu 6 case din meditații, președintele Klaus Iohannis nu are acest talent.

Abia aștept să-mi iau notițe. La ultimul consiliu profesoral ne-a cerut să votăm dacă aplicăm sau nu regulamentul școlar!

A ținut să mă întrebe ce părere am.

„Ce aveți de comentat doamna Amza? ”

„Să se aplice regulamentul!”  am spus uimindu-l pe director.

Apoi el a uitat să ne convoace la „Serbarea de sfârșit de an școlar” fiind preocupat dacă se va ține sau nu petrecerea de după.

Devine palpitant!

 Mâine îi va instiga pe colegi împotriva mea, jucând rolul victimei, cum s-a întâmplat la linșajul meu public din ședința din 29 octombrie 2914 sau se va lăuda cum este el susținut de conducerea inspectoratului școlar Prahova?

Va face pe leșinatul plin de transpirație ca în ședința din 4 septembrie 2012 ? ( Mișcarea sindicală compromisă total « Dictatura justitiei )

Vă mulțumesc public  domnule  inspector general școlar Nicolae Angelescu pentru faptul că nu mi-ați distrus izvorul inspirației ! Voi mai scrie. Se va purta decent ca un director obișnuit? Sper să nu, nu de alta dar traficul pe internet cere povești deosebite.

 

Suntem fraieri și-i îmbogățim pe banii noștri pe liderii de sindicat ( Școala Prahovei)

Se întreabă cineva ce se întâmplă cu banii noștri , cei care se strâng din cotizațiile de sindicat?

În mod normal, banii sindicaliștilor se strâng în orice țară democratică, nord americanii au fost printre primii, cu scopul susținerii materiale a membrilor săi în cazul în care se declanșează  greva generală iar aceștia, membrii simplii ai organizației,  nu au venituri din care să trăiască.

Andrei Marga
Andrei Marga

Își amintește cineva vreo grevă generală, alta decât cea din anul 1998  când ministrul educației era Andrei Marga?

Acea  grevă a ținut o lună întreagă iar membrii de sindicat, neretribuiți de guvern,  nu au fost susținuți de către sindicat cu bani.

Știați că  liderii de sindicat, în România,  nu sunt datori să dea o declarație de avere. Ei pot strânge bani albi, onorabili,  sau din trafic de influnță ori mită fără ca să fie controlați în vreun mod. Altfel cum se se explică atâția lideri de sindicat arestați ?

Liderii noștri  de sindicat, din păcate  joacă politic în loc să ne apere interesele noastre ale membrilor de sindicat, pentru ce au fost aleși,  și le este ușor deoarece nu există transparență, nu dau socoteală nimănui.

Ion Duta un lider de sindicat implicat politic
Ion Duta un lider de sindicat implicat politic

Cunosc  membrii de sindicat din județul Prahova,Scoala Prahovei | Numai uniți putem învinge!  faptul că Ion Duță, cel care trebuie să se opună puterii, din contră, colaborează cu patronatul , a fost la Primaria orasului Valenii de Munte   împreună cu inspectorul școlar general Angelescu cu un scop precis,  pentru ca să-l susțină pe actualul director să rămână în funcție? La ce a renunțat  sindicatul  Scoala Prahovei | Numai uniți putem în schimbul acestui favor făcut de către patronatul reprezentat de Inspectoratul Scolar Judetean Prahova ?

 

Sunt doar două variante.

Unu, lupta sindicală este compromisă, conducerea sindicatului practic sabotează lupta  sau , doi, Inspectoratul Scolar Judetean Prahov  pesedist vrea să saboteze, din umbră, ministerul educației,  pe ministrul Mircea Dumitru  un technocrat, cu ajutorul sindicatului Scoala Prahovei | Numai uniți putem învinge!

 

Aveți o altă părere?

PS Nu știu dacă la DESCHIDEREA CURSURILOR DE VARA ALE UNIVERSITATII DE VARA N.IORGA — la Casa De Cultură, Vălenii De Munte  a ajuns și Andrei Marga. Era în program. Nu era o onoare pentru noi atâta timp cât Andrei Marga a rămas definitiv cu eticheta de informator al Securității

Oamenii și principiile lor !

I  Dacă deschidem pagina de facebook și navigăm de la un prieten virtual la altul, ajungând la necunoscuți sau chiar persoane total antipatice nouă , vom găsi tot felul de citate célèbre sau mai  puțin cunoscute.  E adevărat că numărul lor  este mult  mai mic  decât cel al  fotografiile cu pisici, căței, floricele  sau bancuri  dar  sunt totuși  destule  ca să ne creeze impresia falsă că mulți oameni  sunt călăuziți în viața lor reală  de principii  călăuzitoare. Așa se întâmplă în mediul virtual dar este posibil ca și în realitate multe persoane să se laude, chiar să creadă în mod  sincer în sinea lor,  că ar fi ghidate de astfel de principii.14068171_697703730382951_4280320983482820194_n

II  Realitatea este însă alta.

Unii oameni au principii pe care le apără indiferent de consecințe iar alții, care afirmă că și ei  le-ar avea, aduc tot felul de argumente motivându-și astfel lașitatea pe care nu și-o recunosc nici măcar în sinea lor.

Concluzia, dacă se aruncă cu „pietre” în voi, nu vă necăjiți!
Concluzia, dacă se aruncă cu „pietre” în voi, nu vă necăjiți!

 

Eram directoare de vreo șase ani atunci când aveam de ales între  a  rezolva o problemă sau să nu o iau în seamă la fel așa  cum procedau ceilalți  directori din zonă.

Brânza topită primită în locul laptelui, mă refer la programul „ lapte și corn”  era stricată și mulți copii, în general cei de la grădiniță aveau probleme de sănătate. Nici cornurile nu erau prea proapete dar acelea ajungeau la câinii aciuiți pe lângă școală.

Colega mea educatoare era foarte revoltată și voia ca eu să iau atitudine așa cum procedam de fiecare dată.

Având deja vechime în funcție, devenisem la fel ca orice șef, de la cel mai mărunt până la ministrul de resort, dornică să nu am „ evenimente ” care să „tulbure  apele”.

M-am gândit să ies în mod diplomatic din dilemă și am convocat  un consiliu profesoral.

Colega mea, educatoarea, voia neapărat să fac reclamație firmei care ne aducea produsele, în timp ce restul colegilor , sătui de toate controalele la care fuseseră supuși de-a lungul timpului, voiai cel mult să nu le mai dăm produsele copiilor ca să-i protejăm, I-am lăsat pe ei să hotărască eu alegând să fiu neutră.

Educatoarea Rodica Dragomir și preșcolarii ei pe care-i iubește și apără
Educatoarea Rodica Dragomir și preșcolarii ei pe care-i iubește și apără

Cum ea era singura rebelă s-a ajuns la concluzia că ar fi mai bine să tăcem și să aruncăm la gunoi toate produsele.

„Cum ? Voi nu realizați că excrocii ăștia fac avere dându-ne produse stricate? De ce să tăcem? Aruncăm niște bani care sunt tot ai noștri?”

„De ce vrei tu să ni-i punem iar în cap pe toți? Nu te-ai supărat de brigăzi? ”

„ Carmen, tu ce părere ai? ”m-a întrebat Rodica.

„Să facem și noi odată ce zice majoritatea!” am zis eu cu jumătate de glas. Nu aveam chef să încep iar vreun război. Mi-era bine.

„Nu mă aștepam la tine să fii lașă! ”

„Nu sunt lașă.Tu nu vezi ce a hotărât majoritatea? ” Mi-am eu motivat alegerea.

Rodica, colega mea educatoare nu a mai zis nimic. În democrație majoritatea are dreptate!

Grădinița Poiana Copăceni
Grădinița Poiana Copăceni

III A doua zi colega mea, imediat după ore, a plecat la Ploiești luând cu ea câteva monstre. Nu mai știu exact ce era, lapte bătut, brânză. A mers la inspectorat și a intrat în audiență la inspectorul școlar general-adjunct, domnul profesor Jean Ștefan.  A scos din sacoșă mai multe porții și i le-a pus pe birou. Mirosul era atât de puternic, atât de neplăcut, atât de greu de suportat, încât domnul inspector a trimis-o imediat cu mașina inspectoratului la Prefectură.

Nu vă plictisesc cu detaliile urmării, cum am continuat eu demersul ei, important a fost gestul inițial și faptul că în zona orașului Vălenii de Munte nu s-au mai distribuit produse stricate.

PS La școală nu a fost trimisă nicio „brigadă de control” în schimb elevii noștri au avut cele mai bune produse.

Fotografiile se datorează celor de la Poiana Copaceni, Prahova, Romania. Le mulțumesc, fac o treabă bună.

 

„ Gluma ”

Totul, dar chiar totul,  are legătură cu Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala

Toți citează când se referă la regimurile totalitare, în special la comunismul din țările estice, cartea lui  George Orwell : O mie nouă sute optzeci și patru (roman)  1984-george-orwell-source

Eu  am să vă spun însă câte   ceva despre romanul „Gluma” de Milan Kundera, un roman pe care l-am citit acum aproape 20 ani și care m-a impresionat profund.

Acțiunea  se petrece  undeva în  Cehoslovacia   comunistă , prin anul 1948  și este declanșată de o glumă  făcută de un tânăr student. Milan_Kundera_copertina

 

 “Optimismul este opiumul popoarelor! O atmosferă sănătoasă miroase a prostie! Trăiască Trotsky!” este textul pe care îl scrie Ludvik în 1948 pe o carte poștală adresată unei prietene, ca replică ironică la scrisorile acesteia, din care răzbate un entuziasm cu totul excesiv față de comunism. Gluma lui Ludvik – care, de fapt, crede și el cât se poate de sincer în comunism, doar că are și simțul umorului! – este luată în serios de Securitate și de Partid, care consideră că a manifesta scepticism sau cinism față de orice ține de ideologia  oficială constituie o faptă gravă. Consecințele nu întârzie să apară: spre marea sa uimire, tănârul este exclus din partid și din facultate de către colegii săi extrem de intransigenți din punct de vedere politic. Ludvik este trimis să-și efectueze stagiul militar la un detașament de “dușmani ai poporului“, care, din motivul că nu prezintă suficientă încredere pentru a li se încredința arme, sunt obligați să lucreze în mină. Întreaga viață i se schimbă de la o glumă scrisă pe o carte poștală, iar Ludvik este cuprins de amărăciune și de dorință de răzbunare…” citat din  Gluma, de Milan Kundera | Recenzii filme si carti

insuportabila-usuratate-a-fiintei_1_fullsize

Sperând că în mileniul trei, la 26 de ani de la schimbarea unui regim totalitar cu unul democratic , astăzi, îndreptându-mă spre Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala

văd  două colege stând de vorbă întrun colț de stradă , ambele profesoare cu gradul I,  și mă gândesc să le fac o glumă.

Am povestit de mai multe ori că în Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala

teroarea este mai ceva ca în comunism . Majoritatea colegilor „tremură” de teama conducerii „democrate” a liceului.

Vorbim doar în mare secret, dacă avem curajul să ne spunem ceva,  ferindu-ne de camerele video sau de turnători.

Puteam să le  fotografiez fără să mă vadă, să le postez fotografia  pe blog   scriind  că sunt conspiratoare, la nebunia din școală  ar fi căzut imediat în dizgrația conducerii, dar cum voiam doar să fac  o glumă, una dintre ele fiindu-mi  dragă, m-am apropiat de ele atenționându-le.

„ V-am fotografiat!”  S-au speriat.

„Nu-mi place ce faceți! ” îmi spune una dintre ele.

„Ștergeți imediat fotografiile!” continuă ea uitându-se la mine cu răutate.

Cealălaltă începe să-mi explice că este illegal să-I fac fotografii dacă ea nu își dă acordul. Că mă poate da în judecată.  Știu.

În acest moment trebuie să specific din nou, fotografiile pe care le postez sunt publice. Le iau de pe google sau facbook, niciuna nu este realizată de mine ca un adevărat   paparazzi.

Spaima lor, au încercat să-mi spună despre ce vorbeam înainte de a le vedea eu,  mi s-a părut disproporționată.

Mă întreb, trăim cumva într-o societate dictatorială  ?

Afacerea „ Uniforme școlare ”

Dacă presa nu ar fi fost  subordonată unor oameni , afaceriști veroși, sau partide  politice, cred că afacerea  „ Uniforme  școlare ” ar ajunge  de notorietatea  altor  mari excrocherii.

Ce voi descrie eu sunt convinsă că se întâmplă și în alte școli și  în alte județe.

Exact acum trei ani conducerea școlii, aveau un an de la instalare, au hotărât să schimbe uniforma rămasă de pe vremea predecesorilor. Au priceput că era rost de un ros de ros.

I-au dat o tentă legală și democratică. În consiliul profesoral de la sfârșitul anului școlar 2012-2013 ni s-a cerut să votăm alegera unei noi uniforme aducânduni-se argumente de bun simț. În principiu sunt împotriva unei uniforme, m-am săturat timp de 12 ani să port una, așa că am votat împotrivă.

Am purtat o astfel de uniformă cumpărată din magazin
Am purtat o astfel de uniformă cumpărată din magazin
Am purtat o astfel de uniformă cumpărată din magazin în liceu
Am purtat o astfel de uniformă cumpărată din magazin în liceu

 

 

 

 

 

 

 

 

Colegii mei în majoritatea lor au votat da fără să se gândească vreun minut că nu-l văzuse nimeni pe director, în anul școlar  care trecuse , interesat de purtarea uniformei școlare. În timp ce fosta conducere mergea prin școală să verifice dacă elevii erau îmbrăcați în uniformă, directorul nostru prea comod din fire prefera să plece acasă.

În vara anului 2013  părinții elevilor de clasa a IX a au fost obligați să plătească bani , un aconto, pentru achiziționarea unor piese. Unii, cei  de bună credință și cu bani, au plătit întreaga sumă.

La jumătatea lunii octombrie,  fusesem internată din cauza herniei în spital, mă întorc la școală. Părinții clasei a IX a F, unde eram diriginntă,  erau și ei printre cei care plătiseră. Unii au dat banii în avans întreaga sumă de 120 lei.

Ca să nu  lungesc povestea, cu toate că au trecut deja 3 ani,  piese din uniformele școlare  elevii nu le-au primit nici până astăzi cu toate că au fost plătite. Pentru originalitate (!),

Uniformele achiziționate de părinți semănau cu acestea
Uniformele achiziționate de părinți semănau cu acestea

 

 

erau mai scumpe decât dacă ar fi fost achiziționate de pe piață cu toate că materialele folosite nu erau cu mult superioare.

Domnul primar  Florin Constantin  afirmă că ar exista un contract scris între   Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala  și respectiva firmă.

Domnul director    al  Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala  , considerându-se la fel de important precum  John D. Rockefeller,  un fel de Donald Trump pentru cei care nu au auzit de JDR,   nu crede  că este necesar să prezinte vreun inscris oficial.

Bun, să zicem că a existat un contract și că firma nu a prejudiciat statul neplătind impozitul pe profit !

Care a fost motivul pentru care Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala nu a intentat proces   firmei respective cunoscând apetența directorului pentru amenințarea cadrelor didactice cu procese ale părinților împotriva lor ?

În paranteză fie vorba, ca directoare de școală am fost parte civilă într-un process   intentat  împotriva un hoț mărunt care spărsese școala și  furase 20 de săpunuri de la grădiniță și sub 200 lei din școală. Respectivul   dăduse mai multe spargeri  în zona Văleniului de Munte pentru că nu avea unde să locuiască și dorea să se întoarcă în pușcărie.  

Să ne închipuim faptul că  totuși există contractul dintre părți atunci să credem că  domnul director a ales ca părinții elevilor  Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” – Pagina oficiala  să fie păcăliți,  ca parte vătămată  ,  pentru că dânsul a primit un commision uriaș ?    

Singura fotografie pe care-am găsit-o cu elevi în uniformă, altă uniformă !
Singura fotografie pe care-am găsit-o cu elevi în uniformă, altă uniformă !

Sau nu a încheiat niciun contract facilitându-i unei firme evaziunea fiscală  ?  

O altă  ipoteză  ar fi  aceea  că,  și în   cazul în care nu a încheiat  contract între părți,  ar fi primit un commision, ca să nu o numim mită, ca să accepte fraudarea legii de către firma care confecționa uniformele.  

Dumneavoastră ce credeți ?

PS Cel mai mult timp mi-a luat căutarea unor fotografii cu elevi în uniformă.