Domnule Procuror General Liviu Mihail Tudose,vă consider şi pe dumneavoastră vinovat cel puţin moral

   Pentru că, din cauza stresului şi nedreptăţilor la care am fost supusă în ultimul timp, nu uitaţi că mi s-au încălcat până şi cele mai elementare drepturi cum ar fi şi acela de a recuza un judecător, în ultimile două luni sunt aproape mereu bolnavă, am fost deja internată de urgenţă de 2 ori, familia, prietenii şi cunoştinţele  mele insistă să renunţ la procese.

 Le-am spus şi spun în continuare că nu pot să accpt să îmi fie călcate drepturile constituţionale în picioare. Sunt hotărâtă să merg până la capăt.

  Cu hemoglobina 7 cred că o grevă a foamei, pe care sunt hotărâtă să o fac dacă va fi nevoie, îmi va fi fatală.

După cum era de aşteptat, falsul intelectual al doamnei prim procuror Glican nu este fals, pentru că dânsa când a redactat răspunsul către domnul procuror general Liviu Mihail Tudose era dezinformată, dintr-o regretabilă confuzie între registrele de intrări- ieşiri.

De menţionat pentru cei care nu cunosc,  că  în Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte anul trecut munceau vreo 4 procurori şi anume:  d-na procuror Stroescu Mirela la care fusesem în audienţă pentru un certificat de grefă, d-na procuror Otilia Iosifescu care răspundea de dosarele mele , d-nul procuror Laurenţiu Sorescu la care de asemenea fusesem în audienţă şi cu care mă contrazisesem în privinţa delegării şi detaşării, pentru dânsul însemna acelaşi lucru şi, d-na procuror Jica Antoanela  Alis, care mă cunoştea personal din anul 1996 când, timp de 28 ore, am făcut parte din aceeaşi comisie de numărare a voturilor la alegerile parlamentare.

Nu mă cheamă Popescu, Ionescu, Nicolae sau Nicolăescu, Dragomir, Istrate, Neacşu, Lupu, nume des întâlnite în zonă,  ci Amza. Aşa cum ştiu de ani de zile, sunt singura din oraşul Vălenii de Munte şi chiar din zona Teleajănului, care mă numesc astfel. Nu aveau cum să facă vreo confuzie de nume. Nu mai insist asupra lungimii: Amza Aureliana Carmen.

De asemenea, sunt convinsă că nu a mai fost în anul 2009, vreo persoană care să reclame activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte la toate instituţiile posibile aşa cum am procedat eu: procurorul general al României, domnul procuror Daniel Morar, D.N.A. , D,G.A., preşedintele Traian Băsescu şi Avocatul Poporului.

 Şi, dacă nu vă este de ajuns, se ştie foarte bine că sunt fosta soţie a unui avocat  care a fost coleg cu Răzvan Iosifescu, soţul d-nei procuror Otilia Iosifescu,  în prezent procuror, Magda Iosifescu , venerabilul domn Iosifescu, tatăl lor, care i-a şi fost soţului meu îndrumător atunci când era stagiar.

 Şi să se fi vrut nu puteau să facă o confuzie. Este adevărat, foarte adevărat, că d-na procuror Glican nu mă cunoştea personal.

Dacă mai multe persoane se hotărăsc să mintă într-o privinţă, pe deasupra mai sunt şi procurori, în nicio ţară din lume, oricât de democrată ar fi, nu am vreo şansă să câştig un proces.

 Şi atunci, pe bună dreptate, îmi pun următoarea întrebare : de ce nu v-aţi făcut că cercetaţi şi abuzul în funcţie săvârşit de către inspectorul general şcolar Gheorghe Matei şi prefectul Nicolae Alexandri, aşa cum aţi făcut în toate dosarele, de mântuială şi împinşi de la spate, dădeaţi N.U.P. -ul tradiţional , găseaţi vreo ciudăţenie de motivaţie, după care inevitabil pierdeam orice proces ?

   Oare pentru că  la CEDO  hoţi, borfaşi , violatori şi criminali câştigă procese intentate statului român pentru că li s-au încălcat anumite drepturi ale omului, pe bună dreptate, nu puteaţi să riscaţi să se ajungă în instanţă cu aceste persoane ?  Cine sunt eu pentru d-voastră ? Un nimeni. Nu am dreptul să îmi apăr demnitatea, nu-i aşa ?

   În continuare, am să scriu contestarea oficială a Rezoluţiei 230/P/2010 pe care nu am avut timpul necesar să o merg să o scanez.

Domnului Procuror General,

  Subsemnata Amza Aureliana Carmen, domiciliată în strada Caraiman nr.4, bl.D2.scB, ap. 17, Vălenii de Munte , judeţul  Prahova prin prezenta formulez :

PLÂNGERE

     Împotriva rezoluţiei din 29.07.2010 Dos. 230/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

MOTIVE

  În fapt:    În 11.03. 2009 am făcut o plângere penală pe care am adresat-o Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova. Acesta mi-a trimis o adresă prin care mă informa că a fost trimisă spre soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte. ( se găseşte în Dos. 1416/331/2010 la fila 6 )

Am aşteptat zi de zi să fiu anunţată că plângerea mea a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.

 Pe 14.04.2009 am trecut strada, locuiesc lângă acest parchet, am întrebat despre plângerea mea iar d-na procuror Iosifescu Otilia mi-a luat o declaţie minimă olografă. ( se găseşte în Dos. 1416/331/2010 la fila 7 )

  Şi iar  am aşteptat zi de zi să fiu anunţată că plângerea mea a ajuns la Poliţia Oraşului Vălenii de Munte, aşa cum cere procedura.

  Bănuiam că se vrea muşamalizarea cazului şi pentru că nu aveam dovezi concrete, am făcut o altă plângere, în care sugerem tergiversarea, în 21.05.2009.

  Procurorul şef secţie, semnătură indescifrabilă, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a înţeles ce sugeram şi anume tergiversarea  şi mi-a răspuns prin Adresa nr. 5843/2009 din data 29 mai 2009.

  Prim procurorul, semnătură indescifrabilă, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova prin Adresa  nr. 547/VIII/1/ 2009din 12.06.2009, mă informează de faptul că plângera mea despre tergiversare a fost trimisă spre soluţionare atât Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti cât şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.(nr.4)

  Şi iar aştept zi de zi să fiu chemată să dau o declaraţie la Poliţia Oraşului Vălenii de Munte.

 Cunoscând faptul că este vorba despre  persoane cu funcţii politice şi fiind îngrijorată, mă adresez D.N.A.-ului.

 Stau mărturie în dosar Adresa mea către Procurorul Şef Adjunct Carmen Argentina Gâlcă de la filele 37-38 ( Dosarul 1416/331/2010), Referatul D.N.A.- ului de la filele 79-80 şi chiar Plângerea mea despre tergiversare către D.N.A. de la fila 81 din acelaşi dosar 1416/331/2010.

La fila 78 se află Adresa nr. 231/VIII/1/2009, adresă ce provine de la

DNA –Serviciul Teritorial Ploieşti,  din care reiese că m-am plâns de nesoluţionare.

    Nimic nu impresionează şi nici nu impulsionează Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, eu aşteptând în continuare să se desfăşare ceva palpabil.

   În 18.09.2009, după alte 3 luni de aşteptare, mă adresez Procurorului General al României cu o plângere penală împotriva Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.

 A doua zi, în 19.09.2009 mă adresez online instituţiei prezidenţiale, domnului Traian Băsescu.

În sfârşit, după 4 luni, 21.05.2009 – 29.09.2009, Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte  binevoieşte să mă informeze că în 02.07. 2009 prin Referatul nr. 379/VIII/1/2008 ( o altă neglijenţă), s-a constatat că cercetările nu sunt tergiversate.  2 luni au fost necesare ca Referatul din 2.07.2009 să ajungă la mine, ştiut fiind că dacă se depune la poştă la ora 8:00 maxim la ora 9:00 poştaşul îmi aduce corespondenţa, în 29.09.2009.

 La începutul lunii noiembrie primesc Adresa nr. 2249/C/2009 din 29 octombrie 2009 semnată de către Prim Adjunct al Procurorului General Tiberiu Mihail Niţu.

   Prin Rezoluţia 646/P/2009  din 04. 11.2009 a d-nei Procuror Maftei Daniela, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, aflu cu stupoare că eu nu  m-am plâns nimănui de tergiversarea cercetărilor, în acest sens fiind adresa nr. 573/VIII/1/2009 din 29.10.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.

  Inutil a fost faptul că am depus adată cu contestarea N.U.P.-ului şi copiile înscrisurilor oficiale pe care le deţineam şi la care am făcut referire mai sus.

  Speriată sau cu conştiinţa încărcată, doamna procuror Otilia Iosifescu, în sfârşit, recunoaşte faptul că cercetările din dosarul penal nr.869/P/2009 sunt tergiversate prin adresa nr. 1324/II/6/2009 din 04.12.2009.

   În aceeaşi perioadă, domnul Procuror General Liviu Mihail Tudose de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, adică dumneavoastră, prin adresa nr. 1379/II/2/2009  din 10.12.2009 menţineţi N,U.P.-ul, în baza aceleeaşi adrese  nr. 573/VIII/1/2009 din 29.10.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, a doamnei prim procuror Glican Ana Maria. (nr. 12)

Între timp, fiind convinsă de faptul că nu se vor face cercetări profesioniste    la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, din  lipsă de profesionalism sau pentru a se favoriza persoanele împotriva cărora am făcut plângere penală,  mă adresez Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cer strămutarea dosarelor.

 

  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  prin adresa nr. 11917/ 6117/VIII/1/2009 din 23.12.2009 îmi răspunde că există posibilitatea şi anume că, ,, acesta poate fi preluat potrivit dispoziţiilor art.209 cod procedură penală de o unitate  de parchet ierarhic superioară ,,.

    Dumneavoastră, domnule procuror general Tudose respingeţi cererea mea ca fiind neîntemeiată prin Adresa nr. 9/VIII/1/2010  din 22.01.2010.

Cu tot respectul, cuvenit funcţiei de mare importanţă pe care o deţineţi, vă aduc la cunoştiinţă faptul că vă înşelaţi profund şi că Dos. Nr. 1416/331/2010 de la Judecătoria Vălenii de Munte constituie o dovadă de necontestat în acest sens.

 

   Dosarul penal 646/P/2009 se materializează în Dos. 7/42/2010 pe care îl continui pentru a putea avea acces la diverse înscrisuri oficiale.

Astfel, descopăr faxul din 27.10.2009 prin care domnul procuror general Liviu Mihail Tudose se interesa dacă eu, adică Amza Aureliana Carmen am   ,, promovat plângere privind tergiversarea,, .

  Cu această ocazie descopăr şi falsul intelectual săvârşit de către doamna prim procuror Ana Maria Glican în adresa nr. 573/VIII/1/2009 din 29.10.2009.

   Este adevărat că  adresa nr. 573/VIII/1/2009 din 29.10.2009 a constituit proba principală în dos. 7/42/2010 dar, nu cred că doamna procuror Otilia Iosifescu a fost cea care nu a vrut să soluţioneze în mod corect dosarul penal nr.869/P/2009, dânsa fiind cea care a şi recunoscut adevărul şi anume tergiversarea cercetărilor.

 De aceea, chiar şi în faţa completului de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie am susţinut şi susţin în continuare că altcineva este vinovat de modul în care s-au făcut cercetările în dos. 869/P/2009.

  Doamna procuror Costea Viorica în rezoluţia din dos. 230/P/2010 din 29.07.2010,  primită de mine în 04.08.2010, consideră că nu mi-au fost aduse prejudicii de către doamna prim procuror Glican Ana Maria.

  Total fals. Şi, atunci când afirm că doamna prim procuror Glican Ana Maria prin modul în care îşi îndeplineşte îndatoririle de serviciu favorizează infractorii, nu mă refer la d-na procuror Otilia Iosifescu ci la persoanele împotriva cărora am făcut plângere penală şi în special în dos. 1343/P/2009 art. 246 Cod penal 😦 Fila 95 în dos 1416/331/2010),Împotriva: 1.I.S.J. Prahova .2. prefect Nicolae Alexandri

   La fila 91, în dos 1416/331/2010 se găseşte proba materială semnată de către acesta, că în acel moment era prefect domnul Nicolae Alexandri şi nu domnul Doru Marius Nechiti aşa cum se lasă să se înţeleagă în rezoluţia 869/P/2009.

   Dacă în legătură cu falsul intelectual, o minciună este tot o minciună, a motivat că nu ştia, că de vină au fost alte persoane, deşi în zonă sunt singura persoană cu numele de Amza şi, poate, persoana care le-a iritat cel mai mult întreg anul 2009, prin numărul mare de plângeri făcute şi, de aceea, nu cred în eventuale confuzii cu intrări- ieşiri, faptul că nu a făcut nicio cercetare în legătură cu dos. 1343/P/2009 conexat la dos. 869/P/2009 , nici măcar formal nu a audiat vreuna din persoanele indicate de mine în declaraţia mea olografă, dată în faţa poliţistului în 18.01.2010, la fila 9 rândul 8 unde îl menţionez pe domnul Alexandri,  iar acesta nici măcar nu a fost menţionat în rezoluţia dată în 06.04.2010.( emisă în dosarul 869/P/2009) demonstrează că am avut dreptate atunci când am înaintat  plângere penală împotriva domnei prim procuror Glican .

De modul în care a cercetat şi a soluţionat  dosarul 869/P/2009, rezoluţie  pe care a semnat-o şi ştampilat-o este singură şi indubitabil responsabilă.

 

 Faptul că persoanele incriminate de mine nu au fost cercetate, nu au fost audiate, nu li s-a menţionat numele în rezoluţie îmi demonstrează mie  că, teama pe care am avut-o tot timpul, că se va încerca muşamalizarea acestui caz, a fost întemeiată.

  De aceea, domnule procuror general Liviu Mihail Tudose vă rog să cercetaţi cu multă atenţie acest caz, să nu vă lăsaţi manipulat de colectivul de procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte pentru care aţi garantat prin soluţia pe care aţi dat-o în 22.01.2010 cu nr. 9/VIII/1/2010.

     Dacă în urma abuzului în serviciu săvârşit de către inspectorul general şcolar Gheorghe Matei şi a prefectului Nicolae Alexandri, eu nu pot beneficia de un proces echitabil, cu tot respectul vă consider şi pe dumneavoastră vinovat cel puţin moral.

 Din 2009, mă tot feresc să fac afirmaţii directe dar, acum, pusă în faţa unui dosar în care nu s-au făcut cercetări aşa cum prevăd Codul penal şi Codul de procedură penală, care sunt în vigoare, mă simt nevoită să apelez şi la acest mod de adresare.

   În speranţa că acest ultim strigăt al meu vă v-a sensibiliza şi veţi cerceta personal dosarele mele, sunt convinsă că sunteţi un profesionist şi de aceea ocupaţi această funcţie, vă mulţumesc anticipat.

 

În drept :  art.278 ( indice 1) Cod procedură penală   

 Data: 20.08.2010                                                     Semnătura:

                                                                                        Carmen Amza

2ex/C.A.

Domnului Procuror General al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti