Precum într-un rebus pe care încerci să-l rezolvi, nu eram deloc sigură dacă astăzi , 1Decembrie 2012, mai reușesc să scriu ceva alături de voi prietenii mei din blogosferă.
Vă veți gândi, prima reacție, că este din cauza faptului că petrec la „Vera și Livia ” alături de ceilalți invitați ai candidaților USL din Colegiul 5 Teleajen .
Ar fi calea cea mai lesnicioasă de a mă poziționa de partea puterii care tinde să devină uriașă , o strategie de a mă pune la adăpost de tornada ce se va abate după 1 ianuarie peste România cea încremenită în obiceiurile totalitarismului comunist.
Nu acestea erau cauzele reale ce mă rețineau să mă joc cu vorbele, pesemne nu atât de artistic ca voi, ci starea mea de revoltă ajunsă în stadiul de clocot.
Când este vorba de încălcarea unor drepturi cetățenești, mă port la fel de iresponsabil precum un îndrăgostit ce vede cum își pierde ființa iubită. Mă lupt cu disperarea istoricului onest, Neagu Djuvara este singurul român și istoric care-mi vine acum în minte, care încearcă să descopere textul scris inițial pe palimpsest.
Pentru mine, cuvântul „Verticalitate” nu este gol de conținut ca pentru mulți alții ci, din contră, este un semn de o mare noblețe de a cărei trebuinţă nu mă îndoiesc nicio clipă.
Neatingerea-mi de tot ce ține de obiceiurile totalitare este, de asemenea, pentru mine un scop și un ideal.
Să mai sper într-o îndreptare a purtării celor din țara mea ? Să mai sper într-o viață …
Am găsit că această poză, furată de la oanaclara din postarea ei 1 Decembrie 2012, exprimă cel mai mult modul în care-i percep pe USL-iști. Ca o armată cuceritoare , invadatoare, ce calcă totul în picioare.
Amănuntele legate de supărarea mea le voi povesti zilele următoare.
1. | dordefemeie | 2. | Vero |
3. | Scorpio | 4. | carmen pricop |
5. | Dia na |
și cele două almanahe și cammely.
O caut pe psi și nu o găsesc.
Sunt așa cum mă cunoașteți.
Eu zic sa speri… ca daca nici speranta nu mai e…
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult pentru încurajare. Am clocotit de furie toată ziua, acum sunt epuizată.
ApreciazăApreciază
De ce te chinuieşti singură, Carmen? Oricum am trăit, trăim şi vom trăi într-o lume nedreaptă, oricum ne aflăm printre ăia călcaţi în picioare…
Mai bine bucură-te de partea frumoasă a vieţii, fiindcă şi asta a existat, există şi va exista mereu, pentru toată lumea 🙂
ApreciazăApreciază
Vero, nu reușesc să nu mă revolt. Asta mi-e firea.
ApreciazăApreciază
Eu ezit între a-ţi spune ca Vero şi a îţi mulţumi. Pentru că indignarea ta şi a altora ca tine arată că nu-i numai resemnare în jur şi că mai e o şansă! Aşa că mai poţi încă să speri… :))
La mulţi ani şi la multe zâmbete!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc! La mulți ani ție și celor dragi !
ApreciazăApreciază
resemnarea de a fi român, carmen?
ApreciazăApreciază
nu!!! resemnarea în faţa politicii, a minciunii. oricât m-aş gândi nu văd nicio ieşire… politicienii sunt făcuţi din aceeaşi – nu stofă, ci cârpă…
ApreciazăApreciază
da, carmen, ai mare dreptate… şi cred că mereu a fost aşa.
ApreciazăApreciază
fetelor, nu vă luaţi de cârpe! cârpele au viaţă, pot colora frumos inima, aşa cum mi-o colorează mie, cârpa-păpuşă…politicienii sunt nişte otrepe.
ApreciazăApreciază
Carmen, nici eu nu prea văd vreo ieșire, din păcate.
ApreciazăApreciază
La fel cred și eu dragă Psi.
ApreciazăApreciază
O, ce dură ești Oli ! Dar nu ești departe de adevăr.
ApreciazăApreciază
să mai speri, să mai speri, că nu-i moartea cailor pe vrerea câinilor… 😉
ApreciazăApreciază
De când m-am născut tot sper . Aș vrea ca măcar băieții mei să apuce o Românie modernă și cinstită. Mai ales cinstită. 😦
ApreciazăApreciază