Cum m-a manipulat pe mine academicianul Gheorghe Vrânceanu post-mortem

Ha! Ha! Ha!
Să-mi spună și mie cineva că nu a luat o ” plasă ” în viața sa că nu-l cred. Minte.

Că nu a aranjat o întâlnire cu un un tip , frumusețe de Adonis sau de macho, sau o tipă , frumusețe de Veneră sau frumușică gen Julia Roberts ,fiecare după caz și după gust, și că , deși i s-a promis categoric, cu jurăminți fierbinți , că nici măcar, acesta sau aceasta nu va intârzia, a așteptat zadarnic și sfertul academic și înc-un sfert și înc-un sfert până, într-un târziu, și-a dat seama că a fost păcălit.
La fel am pățit și eu odată cu ” Ne-am intalnit la Mogador ”. Așa îl botezasem pe studentul de la medicină care, îmi cita , făcându-mi declarații mincinoase de dragoste , din replicicile unor personaje ale serialului de televiziune ce tocmai se desfășura încet și sigur la televiziunea publică și singura existentă la aceea vreme . Atenționarea este pentru cei tineri care n-au apucat din binefacerile comunismului românesc autohton .
Dar ziua de astăzi nu e dedicată lui ” Ne-am intalnit la Mogador ” ci primei întâlniri cu calculatorul.   Rokssana. a scris , ( leapșa a preluat-o de la  http://mikaprojects.com/prima-intalnire-cu-calculatorul-lepsa/   ) în mod surprinzător ne-a făcut destăinuri aproape intime despre cum s-au cunoscut și s-au plăcut, acum au ajuns de nedespărțit , spune ea în alți termeni dependentă de el. De calculator.
Ei bine, sunt convinsă că bănuiți, după lunga și plictisitoarea introducere, că la prima mea întâlnire cu Calculatorul am luat plasă pentru că el, don Juan , nu s-a prezentat.
Eram prin anul 1976 studentă la matematică și trebuia să facem în primii doi ani un curs Introducere în informatică. Ni se preda despre calculatoare, programare, biți, ….
– Domnיִ professor, nu prea pot să înțeleg doar după scheme. Aș vrea să văd un calculator. Mi-am făcut curaj și i-am spus asistentului sau poate chiar profesorului de la curs.
– Nu se poate. E SECRET DE STAT. Nici chiar eu nu am văzut un calculator cum arată.
Am rămas mirată și fără replică.
Era în vremurile acelea minunate când nu cunoșteam gustul băuturii numite Coca –Cola. Băutură imperialistă, aspru criticată și-nfierată, pe care își puteau permite s-o bea , drept sacrificiu suprem, doar mai marii partidului communist. Pe noi ne fereau de toate aceste pericole cum era și folosirea unui calculator.
Prin anul școlar 1978-1979 moare academicianul Gheorghe Vrânceanu. Profesorul Valentin Boju, plecat după evenimentele din decembrie 1989 în Canada, vine în sala de curs și ne întreabă :
– Cine se descurcă în București ? Ridic mâna. Copilărisem în București pentru că tatăl meu avea casă acolo.
– Eu.
– A murit domnul academician Vrânceanu și a rămas o ultimă casetă înregistrată cu el. Tu vei merge să iei de la familie acea casetă. Te descurci ?
M-am descurcat . L-am sprijinit pe profesorul meu să o transcrie și mi-am luat în anul următor ca temă de licență un subiect despre academicianul Gheorghe Vrânceanu. Persoană importantă, nu-i contest meritele matematice ci mă mândresc cu ele, dar care era dedicat regimului communist. Poate trebuia plătit un preț pentru locul din Academie. Poate.
Avea un articol care m-a marcat profund : ” De ce nu știe Jonh să socotească ? ” .

Era un atac îndreptat împotriva calculatorului și folosirii lui. Ca urmare, ani de zile am fost împotriva calculatorului. Nu mi-a trebuit. Am făcut și fac în continuare calcule cu creionul pe hârtie.

PS Dragostea pentru băiatul meu, azi inginer IT, a fost mai puternică decât orice manipulare chiar și cea venită din partea unui un mare geometru român precum Gheorghe Vrânceanu, și când era elev în clasa a X a i-am cumpărat un calculator. Cel de pe care trimit on-line gândurile mele.

 Tibi  DevHell merge către Gabi, analfabetul, MIKA 

androxa, theodora0303, vis-si-realitate-2,

stropidesuflet, papornitacuvorbe,

mikaprojects, poorbuthonest, carmen,

robert, cristi, neacostache

Publicat în Fără categorie

24 de gânduri despre „Cum m-a manipulat pe mine academicianul Gheorghe Vrânceanu post-mortem

  1. M-au pus pe gânduri și m-au inspirat următoarele rânduri :
    ”Dau un singur exemplu.

    Intr-o revista, M. Malița, probabil la origine era Melița, sustinea, prin anii ’70, ca civilizatie inseamna sa poti renunta fãra nostalgii la natura; omul viitorului va cãlãtori in spatiu, se va hrani cu pastile, va respira aer sintetic…

    Nu vreau sa reamintesc cât au manipulat, in acei ani, Pãunescu, Paler, Mironov…”
    Găsiți tot articolul :
    http://daurel.wordpress.com/2011/08/25/pe-cand-eram-mai-verde-la-minte/

    Apreciază

  2. Gheorghe Vrânceanu(30 iunie 1900 – 27 aprilie 1979)

    De pe bancile Facultatii de Stiinte ale Universitatii din Iasi s-a ridicat, în persoana lui Gheorghe Vrânceanu, unul din cei mai straluciti matematicieni ai tarii noastre. S-a nascut în satul Valea Hogii din tinutul vechiului Vaslui. Urmeaza scoala primara în satul natal, iar liceul la Vaslui. Cu o bursa Adamachi, se înscrie la sectia de matematica a Facultatii de Stiinte din Iasi, unde audiaza lectiile celebrilor profesori A.Myller, V.Myller, S.Sanielevici, V.Valcovici. Dupa obtinerea licentei, pleaca, în 1923, la studii în Italia, la Roma, unde îsi trece doctoratul, în 1924, la marele matematician T.Levi Civita, cu o teza din domeniul analizei matematice. In 1926, este numit conferentiar de algebra superioara la Universitatea din Iasi. In acelasi an, sub influenta ideilor lui Levi Civita, realizeaza cea mai mare descoperire a vietii sale, spatiile neolonome, care astazi îi poarta numele. Intre 1927 si 1928, beneficiaza de o bursa a Fundatiei Rockefeller pentru studii la Harvard si Princeton. In 1929, este numit profesor de geometrie analitica si de analiza matematica la Universitatea din Cernauti. In 1939, se transfera la Facultatea de Stiinte din Bucuresti, la catedra de geometrie analitica si superioara, ramasa vacanta prin încetarea din viata a lui Gh. Titeica. Aici, a activat timp de patru decenii, pentru progresul stiintei si învatamântului. S-a stins din viata la 27 aprilie 1979, lasând în urma o opera monumentala, cuprinzand monografii, tratate, manuale, articole si memorii publicate în reviste de prestigiu. Opera matematica a lui Gheorghe Vrânceanu cuprinde, în special, lucrari de geometrie diferentiala cu aplicatii în mecanica analitica si fizica teoretica. Pe baza unei conceptii proprii si a unor metode originale legate de folosirea teoriei congruentelor, a obtinut rezultate de mare importanta în spatiile neolonome, Riemann, cu conexiune, grupurile Lie si în geometria diferentiala globala. Contributiile sale stiintifice au fost sintetizate în lucrarea fundamentala intitulata Lectii de geometrie diferentiala, în patru volume, tradusa în limbile franceza si germana. Creatia care i-a adus celebritatea în domeniul geometriei diferentiale, o constitue spatiile neolonome, descoperite în perioada ieseana a activitatii sale. Intreaga opera a profesorului Gh. Vrânceanu este strabatuta de ideile de neolonomie, de extinderea programei de la Erlangen, de metoda congruentelor si de geometrizarea sistemelor mecanice. Inspirat de scoala de geometrie de la Iasi, el a creat si la Bucuresti o scoala de geometrie diferentiala, care a dat tarii numeroase generatii de profesori si cercetatori. Alaturi de alti matematicieni, a pus bazele Institutului de Matematica al Academiei Române, a organizat manifestari matematice nationale si internationale si a conferentiat la institute academice si mari universitati (Roma, College de France, Princeton, Moscova, Pekin, Berlin, Londra etc). A fost membru al unor institute si societati matematice de renume. Pentru meritele sale stiintifice si didactice a fost ales, în 1955, membru titular al Academiei Române, iar Universitatea din Bologna si Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi i-au decernat titlul de ,,Doctor Honoris Causa”, în 1967 si, respectiv, 1970.
    (autori: prof. dr. Gheorghe Bantaş, prof. dr. Vasile Oproiu)

    Apreciază

  3. mulţumiri trebuie să-i aduc fiicei mele, pen’că dacă ea n-ar fi existat, poate nu ştiam nici să-l deschid 😉 …dar aşa, cu ambiţie şi perseverenţă (fără vreun curs profesional, doar cărţuliile lui Niculescu), plus un curs intensiv de engleză am ajuns să-l folosesc zilnic, inclusiv la job timp de opt ore!

    Apreciază

    1. Eu am plătit un curs în anul școlar 2004-2005. Nu cred că am făcut 30 ore din cele 120 prevăzute.
      Înainte vreme, copiii n-aveau voie să vorbească în fața părinților. Acum le mulțumim propriilor noștri copii că există. Nu-i minunat ?

      Apreciază

  4. Prin anii ’70 eram student la Politehnica din Cluj; imi amintesc de cartile de matamatica publicate de Vranceanu: erau cele mai frumos legate, tiparite la Bucuresti…
    Desigur, invatam strict dupa cursurile litografiate ale dascalilor clujeni, majoritatea ardeleni, deci vorbeam aceeasi limba…
    PS. Profesorii directi nu ma/ne puteau manipula durabil ideologic, deoarece invatam doar pentru examene, apoi stergeam din memorie…Nu ca am fi stiut ca nu ne vor fi necesare acele teorii in industrie…; mai mult intuiam ca viata trebuie sa fie altfel…
    Cu calculatoarele am patit identic si…la fel; erau si la Cluj „vranceni”…

    Apreciază

  5. DOMNUL GHEORGHE VRANCEANU IMI ADUCE AMINTE DE RENUMITUL MATEMATICIAN GEORGE CANTOR , INVENTATORUL NUMARULUI INFINIT .
    DE ASEMENEA , TREBUIE MENTIONAT SI CERCETATORUL GRIGORE MOISIL , CARE AFIRMA :
    ,, NU EXISTA MATEMATICA VORBITA ! ‘ ‘
    MAESTRUL DEGO GOUL SE BAZEAZA PE EXPERIENTA UNEI MINTI ARTIFICIALE INTRUN STUDIU AL SAU .
    CELEBRUL MATEMATICIAN ACADEMICIAN GHEORGHE PAUN SCRIA INTRO CARTE INTITULATA ,, DNA COMPUTING ‘ ‘ DESPRE COMPONENTELE , CARE FORMEAZA ADNUL : A , C , G , T .
    ADNUL FIIND O SIMETRIE A MOLECULELOR NONEUCLEDIENE .
    IN ALTA OPERA , ACADEMICIANUL GHEORGHE PAUN SCRIA IN :
    ,, MEMBRANE COMPUTING ‘ ‘ , CA CELULA ARE STRUCTURA MAI COMPLEXA , DECAT MOLECULA .

    Apreciază

Lasă un comentariu