Știu că , fiind pasionată după politică până la trepidații, n-am nicio șansă și cu toate astea undeva , într-un colț al inimii, îmi țin ca pe o comoară această dorință.
În ultimii ani nu-mi mai găsesc liniștea necesară , starea vecină cu cea de somnolență, pentru a lăsa liberă trecere la imaginație.
În ultimile luni , oricât mi-aș dori, mă simt legată de nimicuri zilnice dar presante.
În ultimile săptămâni însă am sentimentul că în jurul meu totul se prăbușește și minciunile, în mod curios ele par să nu ne afecteze imediat , mă strivesc cu nerușinare.
Dacă mi-aș putea regăsi liniștea ca să pot privi cu simpatie , floare uscată călcată de mult în picioare, dependenții de bere și mititei rămași imaturi, aș putea să vă salut cu zâmbetul pe buze.
Dacă mi-aș putea găsi liniștea din Înalt mi-ar plăcea să ajung un om luminat care să meargă, fără valizădiplomat , printre ruinile orașului Santiago de Compostela…
Au mai scris : mări şi tări la : psi©, ch3815h, cris, dordefemeie, vero, scorpio, carmen pricop, jora.
Dictatura justitiei 