Inocență pierdută, vise spulberate

dictaturajustitiei

A uitat vreunul dintre voi fericirea aceea care n-are asemănare cu o alta ce v-a cuprins atunci când ați aflat că veți deveni mamă sau tată ?
Eu nu.

copil%20biberon.260x500x0resized[1]

Nimeni și nimic nu provoacă o bucurie mai mare unei ființe umane , poate că greșesc atunci când gândesc astfel dar voi muri și voi rămâne statornică acestei idei , ca vestea venirii pe lume a unui urmaș, odor scump și drag, rod al iubirii inocente și nevinovate.

Și pentru că iubesc maternitatea, pentru tot ce simbolizează ea, privesc cu afecțiune și fără urmă de prejudecată orice viitoare mămică.

babyonblanket_400[1]

După ce realizezi că numărul elevelor de liceu însărcinate a crescut și că evenimentul în sine , altă dată considerat scandalos, nu mai miră pe nimeni dar, mai mult, a devenit o obișnuință, începi să te întrebi dacă nu cumva tu, o persoană crescută într-un mediu strict și rigid , mai ești în pas cu vremea.
Cheltuim bani aiurea, bani europeni nerambursabili din care tot felul de căpușe se îmbogățesc cu nerușinare pe proiecte aiuritoare , fără a ne interesa cu adevărat ce le lipsește acestor tinere domnișoare , cele mai multe la limita sărăciei , de au apucat pe această cale atât de timpuriu.

Și-au terminat tema , eu am întârziat cu 2 minute, toți cei din tabelul alăturat.

1. Scorpio 2. alma nahe
3. Dana Lalici 4. anacondele
5. Some Words 6. carmen pricop
7. Calin 8. Abisurile
9. Sonia 10. motanul Pandalie
11. Vienela 12. roxana
13. O fata 14. cita

cristina_stoica_eleva_timisoara_alex_velea_Sarcina_b08af43b57[1]

25 de gânduri despre „Inocență pierdută, vise spulberate”

  3. Pingback: Împreunări | Alma Nahe

  4. Eu nu cunosc sentimentul. I-adevărat, îl intuiesc, dar ca orice sentiment, ca să fie complet, el trebuie trăit. Dacă-l nutresc? Îl! Mi-o cere ceasul ăla biologic. Dar îi dau un surogat, prin faptul că lucrez cu copiii altora.

    Celălalt aspect pe care l-ai expus, e îngrijorător. Ţine de educaţie, iar părinţii, adeseori, sunt nişte inhibaţi şi o ţin pe-a lor, cu barza aducătoare de copii în cioc. Eu la cursul de actorie discut direct cu ei, fără ocolişuri. Şi cu părinţii fac la fel. Fiindcă la vârsta de 4-5 ani, unii chiar si mai devreme îşi descoperă sexualitatea. Şi nu ştiu ce să facă cu ea, fiindcă sunt curioşi. Sunt sigură că le va folosi această deschidere pe mai târziu!

    Apreciază

    Răspunde

    1. Alma, nici eu nu sunt o excepție de la regulă. Nu-mi place ideea să -i educ pe elevi în legătură cu sexualitatea dar, în schimb, am două colege de biologie pentru care am toată stima. Am fost anul trecut la o astfel de oră și am rămas uimită de modul în care le-au prezentat elevilor problemele legate de acest subiect.

      Apreciază

      Răspunde

  5. Chestia cu banii europeni e noua sursa de imbogatire pentru ticalosii „destepti”!
    Asa fac cu toate: agricultura, ecologie, turism, problema tiganilor…
    Suntem patetici!

    Apreciază

    Răspunde

  7. Aia e nenorocirea,pornesc prea devreme,fac sex,ea ramane gravida si se despart.
    El o intreba pe ea: Esti nebuna?Cum sa fiu fericit ca voi fi tata la 15 ani?Nu m-am gandit ca putem ajunge atat de departe.Ce zic ai mei?Dar ai tai ce zic?Fa,,esti…..adio!Imi pare rau ca te-am cunoscut.
    In bloc la noi e un caz asemanator.Ea a nascut la 14 ani.El avea 17 ani….ea si el nu muncesc si sunt intretinuti de parinri.Au ramas impreuna,caz foarte rar,la varsta asta.De regula baietii renunta.
    Eu nu am vrut copil,desi la 21 ani puteam sa fiu tata.A avortat si m-am despartit de ea.I-am spus din start ca nu vreau copil.Ma intreba mereu de ce o facem cu prezervativ,ca ea se protejeaza.Am avut incredere in ea….
    PS: Cea mica e acum la gradinita.E sanatoasa,nu are nimic.E un copil normal.Mama ei la 20 ani pare tot copil.

    Apreciază

    Răspunde

  10. ola ,draga mea, eu cred ca s-a intors PAMINTUL invers cum zicea mama mea,sa stii ca si prin SPANIA este ceva normal sa nasca la virste asa fragede, dar macar oamenii astia recunosc , si zic ca nu se intimpla nimica o sa luptam sa crestem copilul de la fiecare cite putin nu ca in tara cu fite sa nu accepti ca fiul, fiica ta sa faca asa ceva.Sa stii ca ma numar printre mamele din ROMANIA care a trait o drama de genul asta, ca mama singura si fara nici-un ajutor de nicaieri- ai vazut ca singurul refugiu sint parintii cind te convingi ca prietenii nu vor, nu pot sa te ajute,cind ai nevoie de un sfat, de un ajutor-ei la mine cum imi murisera parintii singurul ajutor eram eu insami.Fiul meu facindu-se mare fiind student la facultate de stat si vazind blocajul financiar in care se afla mama lui a renuntat la facultate si a luat drumul strainatatii impreuna cu prietena lui, pling si acum cind iti scriu ca traiesc momentele respective ,iar nepotica mea acum sta si se uita ñla muzica usoara romaneasca si ma intreaba de ce plingi mamaie.Asa ca fiul meu numai la citeva luni imi spune mami iubita mea este gravida dar stai linistita ca il da afara, dar peste citeva luni disperat mami trimite-mi bani ca nu am munca sa avorteze copilyul si cum nu avem acte trebuie sa platim avortul.C e putea sa faca o mama disperata si saraca ,m-am imprumutat la banca si i.am trimis bani, dar culmea DUMNEZEU , NU A VRUT ACEST LUCRU. Iar intr-o seara cine crezi ca ma suna viitoarea mea nora era in tara si venise sa faca avort, eu primul lucru am intrebat-o daca sint hotaritri sa dea copilul afara si mi-a zis DA hotarit, no pasa nada hai sa cautam medic sa avortezi. Am fost la o clinica particulara, nu stiu daca acum sint medici ca femeia respectiva , imi pàre rau din suflet ca nu imi reamintesc numele, oricum era singurul medic din CRAIOVA cu dispensarul mov, aceasta femeie m-a chemat si pe mine la ecograf si mi-a aratat copilul si mi-a spus ca i-au multumit foarte multi craioveni ca i-a convins sa nu dea copilul afara, rar intilnesti medici in ROMANIA sa nu puna pe primul loc banii. CE VREAU SA-TI SPUN CA IN FINAL AM O NEPOTICA DE 6 ANI SI CARE A TERMINAT AICI CLASA I-IA, PE LOCUL TREI,IAR COPII MEI FIU SI NORA SINT FOARTE MATURI PTR VIRSTA LOR, DAR NU LE PARE RAU PRIN CE AU TRECUT, GINDESTE-TE CA FIUL MEU AVEA 20 ANI CIND A DEVENIT TATA,IAR EU AM AJUNS LINGA EI SA-I AJUT LA CRESTEREA FICEI LOR,si mergem toti si cu serviciul si cu munca, asta mica a crescut printre noi si ii multumim lui DUMNEZEU, MII DE PUPICI.

    Apreciază

    Răspunde

  11. Articolul tău aduce în fața un lucru la care m-am gândit de multe ori. M-aș fi așteptat ca, datorită posibilităților de informare (multe fața de alte vremuri) și accesului facil la mijloace contraceptive, problema copiilor nedoriți să nu mai fie o problemă. Copii cu copii… Două copilării cu aripi frânte din start.

    Apreciază

    Răspunde
  12. Pingback: Duzina de cuvinte- (Ne)lipsuri | Cățărătorii

  13. M-ai topi cu articolul asta…pentru ca si eu ubesc maternitatea si o astept cu nerabdare, la 35 de ani ticaie ceasul cam tare ( am facut si un pic de rima). Ce vreau sa spun este ca m-am ferit toata viata sa nu raman cumva insarcinata: ba nu avea varsta, ba nu aveam venitul necesar, ba nu aveam barbatul potrivit sa poarte raspunderea pentru mine. Acum varsta trece, venitul a fost si s-a dus, am insa barbatul si ma intreb daca o sa mai vina miracolul si pentru mine. Daca nu mi-am cheltuit toate sansele ferindu-ma de ele. Incerc sa spun ca e o crima sa arunci un copil pe lume cand nu ai maturitatea sa il cresti, sa ii oferi premisele macar de a deveni OM. Dar oare sa nu il faci deloc, nu e ca si cum ai tri sterp? Sa nu mai poti rodi…nu e oare mai rau decat sa rodesti prea devreme?

    Apreciază

    Răspunde

    1. Ba da. Nimic nu mi se pare mai trist decât să nu fi avut cei doi băieți, i-am născut greu, și de aceea le sfătuiesc pe colegele mele , celor ce sunt într-o astfel de situație, ca măcar un copil să nască .
      Dana, din toată inima îți doresc să ai norocul de a da naștere unui copil !

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un comentariu