„Prietenii cărții ” și salamul de Sibiu

carti-copertate[1]
Prin anii ’90 o vecină a cărui soț lucra la o fabrică de pâine , din drojdia de bere și pâinea fur-găsită și-au făcut vilă făr’ de piscină, și care de mult ne salută din mers pe noi ceilalți fraieri care continuăm să trăim cinstit, ne-a invitat la ei în vizită, bănuiesc că simțea nevoia să ne arate, soțului meu și mie, că e vax –albina o diplomă universitară și că mult mai importantă este descurcăreala.

21845402_1[1]
Își cumpăraseră o mobilă ce imita lemnul de nuc sculptat ce denota opulență și tot apartamentul lor arăta minunat în timp ce propria noastră locuință , cea a unui avocat și o unei profesoare, semăna cu simplă magazie .
„Ce frumoasă mobilă! ” Nu era pentru prima oară când vedeam modelul respectiv dar de fiecare dată l-am admirat sincer.
„S-ar potrivi în bibliotecă  cărți de la „Prietenii cărții” !”
Am coborât două etaje și am adus vreo două volume ca să le poată vedea și ei.

atlantida[1]
„ Da, sunt frumoase !  Cât costă o carte ?”
„Păi , doar 5500 lei și, dacă ținem cont de faptul că sunt copertate și scrisul este auriu, atunci mie îmi par ieftine. Uitați-vă doar și ce bine legate sunt !”
Soția rămăsese pe gânduri.
„ Ce zici ? ” l-a întrebat ea pe soț.

1472347_4_644x461_vind-mobila-florentina-sculptata-vechime-50-ani-bine-intretinuta-casa-si-gradina[1]

„Tu ,dragă, faci ce vrei dar poți să renunți la salamul tău de Sibiu ? Costă cât un ditamai kilogramul !”

Această postare n-are nicio legătură cu cartofii ci doar cu ignoranța celor pe care, din păcate, chiar noi i-am educat.

Dragă  psi acesta este un răspuns, un posibil comentariu, dragă Tiberiu Orasanu , vinovatu’ de serviciu’, tu te zbați în ultimii ani să trezești dragostea pentru citit și pentru asta meriți felicitat, dragă Vero  acesta este răspunsul meu dat trează, neadormită adică, și în cunoștință de cauză.

Anunțuri

15 gânduri despre „„Prietenii cărții ” și salamul de Sibiu

  1. carmen, eu supărată nu aș fi fost, dacă nu mi-ar fi păsat. că doar puteam să stau și eu în banca mea și să mă fac că plouă.
    constat încă, a câta oară, că atunci când îți pasă, ești prostși că nu e bine să pui sufletul la răspântii.oricât am fi încercat să coagulăm această idee de grup, ea rămâne ceva extrem de volatil. suntem prea puțin cei care nu privim numai spre noi înșine. ori poate că avem acest handicap al solitudinii, al egoismului sau mai corect al egocentrismului, am ajuns într-acolo încât nu mai știm mergem înspre celălalt cu mâna întinsă și cu prietenie fără să fim bănuiți că am purta securea războiului la spate.
    și doare ca naiba.

    Apreciază

    1. Te înțeleg și te prea înțeleg. În situații din acestea nici nu știi ce să faci mai ales atunci când fiecare aduce o plus valoare clubului prin contribuția sa, pe de o parte, iar pe de alta motivele „conflictului ” , din ceea ce am priceput eu, sunt absolut puerile.
      Ia să vă fii amenințat directorul școlii , urlând la voi de se auzea pe tot culoarul , că veți fi date în judecată pentru că ați aplicat regulamentul școlar ! Ce ziceați atunci ?

      Apreciază

  2. Eu am nimerit în chestia asta ca musca-n laptele deja smîntînit.
    Habar nu am avut de discuţia de pe FB cînd am postat mai întîi la Dina şi tot în necunoştinţă de cauză mi-am apărat teza la Vero.
    Alma mi-a spus ce mi-a spus iar eu, am gafat pentru a treia oară, pîrînd-o în glumă lui psi, care mîţă impulsivă a pus de-o postare lămuritoare.
    Abia după ce Vero a dat linckul la discuţia de pe FB mi-au căzut cele trei fise-pietroi în căpăţînă şi, simţindu-mă vinovat am mai gafat o dată, făcînd un pas înapoi.
    Apoi, mi-am reevaluat poziţia şi am revenit, propunînd cuvintele pentru duzină şi tema pentru psi-luneală. Ce nu ştie psi, dar vă rog să nu-i spuneţi 😆 este că acele cuvinte şi tema, le-am ales chiar dintre cuvintele din postarea sa 😛
    Şiiiiii, GATA! Punct acestui episod. Ce nu ne omoară ne întăreşte, drept?

    Apreciază

      1. Tibi, sunt tulburată de nici somnicul de după amiază nu mi l-am făcut .:( La un moment dat, am chemat în judecată instituția și una dintre inspectoarele mele a dat cu subsemnatu ‘ la poliție, pentru că jigodia de inspector general a dat vina pe ea în procesul cu ISJ PH, cu toate că eu n-am nominalizat-o nici pe ea dar nici pe altcineva anume.
        Azi dăm nas în nas. Mă așteptam să scoată flăcări pe nas. Când colo a stat și ne-am conversat de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Eu strângeam din pumni 😦 plină de politețe.

        Apreciază

  3. tibi, nu ai nimerit nicicum, chiar dacă aşa pare, scânteia cred că mocnea ea pe undeva în neînţelegere. de fapt ajung să cred că ar fi părut oricum, oricui, orice… aşa a fost să fie. crede-mă că am gândit şi răsucit pe toate părţile, nu a fost nimic impulsiv în scrierea mea. dorinţa mea a fost una singură: aceea de a rezolva ca un grup, cum ne numim de fapt, ceea ce este de rezolvat, o tensiune iscată dintr-un şir de interpretări. rezultatul: nu vrei să-l ştii.
    de ce o fi vina mea că îmi pasă? 😦
    end of story! am cheltuit şi aşa destulă, prea multă energie în războaiele altcuiva, în plus am la mine o poveste mai frumoasă de atât…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s