Naufragiu Duzina de cuvinte


Nu-i vorba de o corabie, nici măcar cea a nebunilor, și nici despre un port bine determinat pe-o hartă veche . Cât despre fericirea naufragiaților nu cred că s-a mai scris vreodată sau poate că în acest moment nu-mi vine mie în minte, cu niciun chip , vreo operă celebră despre clipa în care, luna fiind ascunsă dup- un nor, sclavul dator să scruteze adânc orizontul , model de conștiinciozitate și seriozitate, s-a privit uimit în oglinda stătută a apei din găleată și a uitat să caute cu îndârjire fărâma de pământ de care s-a izbit.


   Naufragiu
Pe o insulă uitată din Oceanul Pacifíc,
S-a-ntâmplat un naufragiu, nici prea mare, nici prea mic.
Nu ştiu care-a fost motivul: ceaţă, valuri, terorişti,
Cert e c-au scăpat cu viaţă o mulţime de turişti.
Dar să vezi ce întâmplare, iaca, pe cuvântul meu,
Cum se joacă cu destine Bunul nostru Dumnezeu!
Că din marea încleştare, din a valurilor sevă,
Au scăpat ca prin minune doi Adami cu câte-o Evă:
Doi broscani şi o broscancă, doi franţuji şi o franţuzoaică,
Doi englezi şi-o englezoaică, doi rusnaci şi o rusoaică,
Doi nemţoi cu o nemţoaică, doi arabi şi o arăboaică
Şi doi greci cu o grecoaică cu mustaţă de tigroaică.
Başca au ieşit din valuri, cu noroc, doi mexicani
Şi o mexicancă trăznet, la vreo optsprezece ani.
Şi incă doi yanchei pur-sânge au scăpat şi ei uşor,
Evident că împreună cu americanca lor.
Şi-n final, să vezi necazu’: cocotaţi frumos pe-o stâncă,
Uite c-au scăpat doi români şi o româncă!
Şi-a trecut vreo săptămână de când au naufragiat,
Şapte zile-n care, multe s-au mai întâmplat.
Că broscanul cel mai tare, celuilalt îi sparse faţa,
Să rămână numai unul pe felie cu ragazza.

Cât despre franţuji, aceştia, cum îi ştim noi plini de zel,
Fac de-o săptămână-ntreagă sex în grup cu mademoiselle.
Englezoii înc-aşteaptă, poate pică tam-nesam,
Cineva să-i introducă, s-o cunoască pe madam.
Ruşii-ncearcă în echipă să o schimbe pe rusoaică,
Pe vreun kilogram de votcă, chiar făcută din pufoaică.
Nemţii s-au uitat la valuri, pe urmă la nemţoaica lor
Şi-au plecat în largul zării, înotând cu mare zor.
Beduinii, vai de dânşii, cum nu au prea multe-n bilă
Negociază arăboaica, cum s-o schimbe pe-o cămilă.
Grecii se iubesc pe rupte, iar grecoaica mică, grasă,
Blestemându-şi a ei soartă, îi priveşte pofticioasă.
Mexicanii se-apucară cu bărbaţii să trateze,
Cum să vândă mexicanca sau măcar s-o-nchirieze.
Pe yankei, a lor femeie, de cinci zile îi disperă,
Povestindu-le de drepturi, liberate, carieră.
Iar românii cei uniţi, în cultură şi idei,
Au format fix … trei partide şi se ceartă între ei!

Poezia este scrisă de  iar eu am descoperit-o la prietenul rahoveanu.

psi ne-a dat cuvintele iar noi,

1. Vero 2. Scorpio
3. virusache 4. dordefemeie
5. Carmen Pricop 6.

7

Incognito

almanahe

ne-am gândit în fel și chip cum să onorăm invitația.

Anunțuri

13 gânduri despre „Naufragiu Duzina de cuvinte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s