- Au mai fost oare , de când mă știu eu , de când am devenit conștientă de căldura arzătoare a soarelui , astfel de zile toride ?
Când eram copii, îmi amintesc cu mare plăcere acele vremuri, cam pe la această oră , așezați , mai mulți băieți și fete, pe scăunele scunde din lemn , ca la țară, jucam tabinet sau popa prostul.
Vara nici măcar televizorul nu reușea să ne țină pe lângă casă.
Pomii, de la duzi, corcoduși sau meri , erau locurile predilecte pentru noi.
Plăcute pentru noi erau orele petrecute împreună cu familia, nu eram atât de independenți încât să mergem singuri, în apa răcoroasă a Jiului. Din păcate , industrializarea țării, cea pe care o regretați cu toții, a dus la poluarea celui mai iubit râu al nostrum, al oltenilor.
Ștrandurile cred că au devenit mult mai târziu un loc în care să ne refugiem când vremea era toridă.
Of, dragii mei, cât de mult mi-ar plăcea ca să să stau mai departe la taclale cu voi. Să fiu liniștită și să nu-mi pese de aceste moment toride din politica românească.
E ”Torid” şi-n tabelul psi©-ului, am plagiat eu de la almanahe.
Scorpio, psi, , ch3815h, tiberiu, dordefemeie, adapavel, vero , căţărătoarea, lolita
Ultima fotografie e furată de la adresa
http://www.soacra.eu/dimineata-pe-malul-jiului/
alte vremuri, alti oameni, nu aceleasi obisnuinte. si caldurile bineinteles ca nu se resimteau apocaliptic ca acum.
ApreciazăApreciază
Pe atunci foarte puțini terminau liceul, și mai puțini o facultate iar doctoratele erau rare precum diamantele ..printre lanurile de praz. 😆
Mulțumesc pentru vizită.
ApreciazăApreciază
oho, mi-amintesc perfect!
culmea e că minunăţiile astea se petreceau în vremuri cu dictator…ştii, mereu mă întreb: cum naiba?! 🙂
mă rog, am crescut, avem griji, e normal să nu ni se mai pară la fel, eu aşa-mi răspund.
Plagiază, Carmen…doar aşa să ne integrăm şi noi în absolutul lor torid!
ApreciazăApreciază
Oli, era în perioada în care dictatorul încă nu fusese declarat astfel. Era după povestea cu Cehoslovacia și românii încă îl iubeau pe nea Nicu.
Se găsea iaurt și lapte dimineața la chișcuri, nici hârtia igienică nu dispăruse.
Am avut grijă să mai schimb câte ceva, pe ici pe colo. 😆
ApreciazăApreciază