Uitarea , bat-o vina !

ehee….chiar ca as bea o bere !

– Andreea, te rog, să ieși la tablă !
Mă uit cum eleva vorbește în continuare cu colega sa de bancă, cap în cap șușotesc de mai multe minute fără să le intereseze ce se vorbește în oră, lăsând impresia că nu m-ar fi auzit.
Toate capetele celorlați se întorc spre ele așteptând curioase să vadă ce voi face. Una dintre fetele așezate lângă Andreea o atenționează.
– Lasă-mă în pace ! Îi răspunde ea deranjată.
– Andreea, tu mă auzi ?
– Da, doamna profesoară. Ce s-a întâmplat ?
– Nimic. Vreau doar să ieși la tablă.
– Iaaaar! Ce aveți cu mine ? Și ieri m-ați ascultat.
– Nimic. Vreau să rezolvi și tu un exercițiu.
Se ridică ostentativ leneș apoi, legănându-se precum … modele pe scenă atunci când prezintă lenjerie intimă, se îndreaptă spre tablă.
– Să șteargă cineva tabla. Eu nu pun mâna pe buretele ăsta.
Mă uit automat la unghiile ei verzi și lungi care i se asortează cu părul oxigenat. Mă întreb repede în minte a câta culoare este de la începutul anului. ”Am pierdut șirul. ” îmi spun singură.
– Am cerut de la începutul anului ca fiecare dintre voi care vine la tablă să-și șteargă singur. E prea mult ?
– Dar, doamna profesoară, mi se rup unghiile.
Se aud hohoteli surde din clasă. Mă stăpânesc regretând faptul că n-am atâta umor cât îmi doresc. Puțină ironie cred că ar fi binevenită dar știu că nu sunt maestră în acest domeniu. Prefer să rămân în domeniul matematicii dar nu pot să nu-i remarc ținuta provocatoare.
Colanții îi scot în evidență formele, bluza scurtă abia îi acoperă mijlocul dar îi este întinsă atât de tare încât te aștepți să-i pleznească la piept.
Mă gândesc că măcar ei nu se revarsă dizgrațios burta peste pantalonii cu talie joasă cum se întâmplă Amaliei.
Un gând scurt mă curentează.
” Amalia o fi însărcinată și ea ca Diana ? Sper să fie doar obeză! Sau să fie de vină berea cu care are obiceiul să se îmbete aproape zilnic ? ”
– Doamna, n-am înțeles lecția când ați predat-o. Îmi spune Andreea după ce a terminat scrierea exercițiului pe tablă.
– Bun ! Ce n-ai înțeles ? Hai să lămurim împreună.
Andreea se strâmbă încercând să-și asigure sprijinul clasei.
– Nimic. Dumneavoastră nu știți să ne explicați. Dumneavoastră sunteți de vină. Anul trecut înțelegeam și aveam medii mari la matematică.
M-am obișnuit cu obrăznicia lor încât, nici măcar în interiorul meu, nu mă supăr.
– Andreea, te rog, scrie-mi pe tablă formule pe care le-ai învățat pentru astăzi !
– N-am învățat.
– Niciuna ?
– Păi, niciuna.
– Bun! Tema ți-ai făcut-o pentru azi ? Văd că nu mi-ai adus caietul de teme.
– Nu mi-am făcut-o.
– De ce ?
– N-am avut timp, n-am nici culegere.
– Andreea, vrei să dai bacalaureatul ? Când ai de gând să te apuci de învățat ?
– Doamna profesoară, dumneavoastră treceți-ne! Ne descurcăm noi.
Alexandru și-a ridicat capul de pe bancă după ce tot timpul s-a prefăcut sau chiar a dormit.
– Cum Alexandru ? Cum ? N-ați învățat nimic de la începutul anului școlar.
– Dă tata niște țuică și brânză, știți că este cioban, și trec. N-au trecut alții mai proști decât mine ?
– Alexandru, ai învățat tabla înmulțirii ?
– N-am învățat-o toată. Până la cinci o știu.
– Mă bucur. Cât fac 5x 7 ?
– Cât să facă ?
Stă câteva minute mut, timp în care se gândește.
– 42 ? Nu, face 45.
– Alexandru, ești în clasa a-XI –a, când crezi că vei învăța tabla înmulțirii ?
– La anul, doamna profesoară.
Claudiu îi dă drumul din brațe Biancăi, așa o ține de când a început anul școlar, nimeni n-are curajul să –i ceară, în mod autoritar, să aibă o purtare mai decentă de când fata a încercat să se sinucidă luând o cutie întreagă de pastile.
” Bine că nu se droghează. Băieții ăia de la a X a au niște priviri dubioase. Și râd ca proștii fără nicio noimă. ”
– Nu înțelegem, fără să se ridice în picioare Claudiu mi se adresează cu un glas în care se simte furia, de ce dumneavoastră insistați atât cu ascultatul și notatul . Uitați-vă, la alte materii ! Dacă avem maxim 3 note. Vreți cu tot dinadinsu să ne stricați mediile.
– Aveți ceva cu noi. Susține nervoasă și Margareta. Ce v-am făcut doamna profesoară ?
– Da. Ce v-am făcut doamna profesoară ? Își reia Claudiu discursul. Nu vă mulțumiți cu faptul că suntem prezenți în clasă, mai vreți să și învățăm. Nu se mai poate ! O să-i cerem directorului să vă schimbe. Până acum nimeni nu ne-a lăsat corigenți. Acum v-ați găsit dumneavoastră s-o faceți !
– Am înțeles nemulțumirile voastre dar tabla înmulțirii se învață în clasa a III a iar voi sunteți în clasa a XI a.
Andrea gândindu-se că poate să scape, să nu mai fie notată, ține să vorbească și ea.
– Păi, sunt atâția ani de atunci. Am uitat-o. Ce vă miră ?
– Ordinea efectuării operațiilor, înmulțirea, împărțirea, operații cu puteri, rezolvarea ecuației de gradul I, formulele de calcul din clasa a VII a, toate le-ați uitat.
– Le-am uitat.
Simt că răbdarea mea s-a risipit de tot.
– Bun, dacă tot vă lăudați că aveați note bune anul trecut de ce ați luat note atât de mici la evaluarea inițială ?
– Am uitat și ce -am făcut anul trecut.
Sunt încântați că au găsit salvarea în uitare și că acesta este un motiv serios ca să promoveze clasa. Ce importanță are faptul că ei nu au învățat niciodată nimic acasă și că nu și-ai găsit timpul să rezolve vreo temă ?