Povești din bătrâni


Am ȚESUT astăzi o poveste veche de pe vremea când abia stăteam în ȘEZUT.
Aveam doar vreo 4 ani când mi-a murit bunicul din partea mamei dar am CRESCUT cu amintirile din timpul său.
Ca urmare, niciodată n-am auzit cu propriile urechi vorbele lui, cele ce vă voi povesti, dar le veți afla cu SÂRG.

Cam de două ori pe ani, de Paști sau Crăciun , se revenea în casă, aproape obsesiv, la a se repeta vorbele spuse de bunicul meu.
Mama, mătușile mele și bunica o făceau cu admirație și respect pentru el.
Acesta, bunicul meu, refuza de fiecare dată atunci când erau mari sărbători, să facă cheltuieli mari.
Le dădea celorlalți din familie ca exemplu , negativ bineînțeles, ceea ce se întâmpla în familia unor vecini de-ai noștri care locuiau pe aceeași stradă cu noi.
Erau țigani romanizați, ele nu purtau fustele acelea largi ci haine asemănătoare nouă iar bărbații se deosebeau doar prin culoarea pielii, nici mustață nu-mi amintesc să fi avut. Faptul că, de primăvara devreme până toamna târziu, se așezau în bătătura lor direct pe pământ era singurul amănunt ce ne amintea de etnia lor.
Greșesc.


   Mai erau și scandalurile numeroase , pline de umor pentru noi cei care asistam întâmplător la ele, când eram acasă la APUS . Babele făceau mâinile CĂUȘ, în loc de CANĂ, ca să bea apă de la cișmeaua din stradă și trăgeau cu urechea .
    Cum eu eram prietenă , printre alții, și cu nepoții lor n-am să dau prea multe amănunte despre ei ca să nu poată fi întâmplător recunoscuți.

   Vecinii aceștia cumpărau de la TÂRG pe datorie cu ocazia Crăciunului câte doi porci iar de Paști mai mulți curcani, băutură multă. Odată au cumpărat chiar un cal MURG cu o BLANĂ lucioasă. După ce chefuiau, cu muzică și tâmbălău mare, la sfârșitul zilelor de sărbătoare creditorii se arătau pe strada noastră.


Rudele mele povesteau, acum s-au DUS cu toții, că în timp ce păgubașii se rugau de vecinii noștri să le dea banii datorați pe mâncare și băutură aceștia stăteau ascunși în spatele ușilor închise, ferecate bine cu lanțuri și lacăte. Doar câte o PANĂ rătăcită prin bătătură mai amintea de curcanii mâncați.
După mai multe zile în care băteau inutil la poarta vecinilor, păgubașii plecau afurisind și blestemând de zor.
Bunicul spunea că el nu vrea să se facă de rușine, să păcătuiască chiar, și să mânânce din munca altuia fără s-o plătească. De fiecare dată, el insista ca petrecerile din familia noastră să fie făcute cu mare cumpătare.


Privind retrospectiv, nu cred că mama și mătușa mea au ținând cont de sfatul bunicului dar nici n-au cumpărat niciodată fără să plătească.
Eu în schimb sunt aproape zgârcită în ceea ce privește mesele zilnice sau cele din timpul sărbătorilor.

Vă întrebați , pe bună dreptate, ce rost are să vă povestesc astăzi , când țara este înzepezită, despre ceva petrecut cu un secol înainte ?
Cum care ?
Ați uitat sărbătorile cu fasole, mici, sarmale, ciolan afumat, bere , țuică sau vin fiert ?
Ați uitat de artificiile ce străbat văzduhul de mai multe ori pe an ?
De ce au fost banii cheltuiți pe astfel de petreceri și nu s-au achiziționat mașini pentru dezăpezire ? Am înțeles că sunt din anul 1968 cele existente.
Poate pentru că astfel de mașinării nu sunt aducătoare de voturi.
Mă înșel cumva ?

Eu am folosit cuvintele din DUZINA a șaptesprezecea , vă amintiți că am sosit la start mai târziu, dar ceilalți colegi de club au  repostat :    psiblogvistalolita. mitzaabiciclista, tibi,

17 gânduri despre „Povești din bătrâni

  1. fiindcă ne omoară birocraţia? fiindcă celor care se ocupă de achiziţionări, dacă cer pe timp de vară să se cheltuiască bani pentru asta, li se zice că-s bani aruncaţi aiurea? fiindcă n-au învăţat că săniile se fac vara ca să te bucuri de ele iarna?

    Apreciază

  2. draga mea nu exista lege in tara,primarii cu probleme de nu le au stapinit bine, ar trebui dati afara de pe functii, din politica si chiar din tara au atentat la viata cetateanului,si bunicul meu era la fel cu bunicul tau,nu se cheltuaiu bani se taia porcul din curte,faina o aveai, bautura la fel si facea bunica mea cozonaci, ce stia ea sa faca mai bine,la PASTITA taiau iedul,mielul , mai putin curcanul, tot la fel din curte, acum romanii nu-si mai viziteaza nici amaratii aia de parinti lasati singuri pe la tara,vrei sa-si murdareasca masinile de praf?.Si doamnele nu au conditii nu au baie ,wc in casa cum zic babutele, dar nu s-a facut educatia romanului taran ptr a traii in conditii umane, daca s-ar face inventarul la casele taranilor s-ar vedea cu stupoare cite camere are prin curte, facute dupa cum a evoluat cu banii, chiar crezi ca nu isi facea si baie?,Nimic nu ma impresioneaza pina la lacrimi precum batrinii parasiti si copii mici parasiti,aici draga mea am vazut cei mai frumosi batrini care pot fii in lume cred,stau in loc si ma uit dupa ei cum merg imbracati frumos si luati de mina,babutele la 2 saptamini merg la coafor,copii nu stau cu ei, dar ii viziteaza des, nu sint lasati singuri de sarbatori, care au probleme cu sanatatea copii pun bani impreuna si le angajeaza menajera sau ii duc la azil, nu se sacrifica parintii ptr copii in genul nostru le dau numai lectii de viata, daca fiul nu are bani sa-si schimbe masina parintii ii imprumuta de bani,cu rata lunara, nu au tinerii apartament si au parintii unul in plus le inchiriaza apartamentul la pretul de este pe piata, ii ajuta cu copii in sensul ca sint mici si ii duc la parinti dimineata inclusiv cu mincare de acasa,sint parintii privatizati lucreaza si copiidar cu salariul isi platesc rata la apartament,sau cei mai multi se angajeaza in alta parte iar parintii lor lucreaza cu alte persoane,la ei nu conteaza virsta sint singuri batrinii multi se recasatoresc sau isi fac iubite, prea putini o sa vezi pe aici virstnici cu bani si sa umble cu haimanale tinere,cum este moda in tara,si etc,etc.pupici

    Apreciază

    1. Ola!
      Îți mulțumesc pentru ce ne povestești. Sunt amănunte care ajută în zugrăvirea unei imagini mai apropiate de realitate. Apoi putem face comparații.
      Am o colegă a cărei soră muncește în Italia. Povestește despre grija copiilor față de părinții ajunși bătrâni. Cum angajează persoane care să aibă grijă de ei. Dar, bănuiesc eu, nu toți fac astfel. Pupici!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s