Parfumul muntelui

 

http://www.youtube.com/watch?v=53RF2rJ4ZlA   

 

 

M-am tot gândit ce aș vrea să scriu în legătură cu parfumul muntelui. Ei bine, îmi doresc ca atunci când voi fi pensionară să ajung în Peru. Sunt una dintre persoanele care a citit cu sufletul la gură „Profetiile de la Celestine”. Mi-am închipuit alături de scriitor cum, în vârful muntelui și în parfumul inconfundabil al muntelui cunosc iluminarea. Acesta este parfumul la care visez.Mirela știu că este cu întârziere dar până și avioanele nu ajung totdeauna la timp.

Publicat în Fără categorie

” Te rog frumos, să mă ierți ! ”


I Această formulă simplă de politețe se pare c-a dispărut din viața noastră. Nu e singura.
Vă mai amintiți de ” sărut-mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă ” ? Dar de … ? Lista puteți s-o faceți fiecare.
Mulți consideră că aș cere iertare este un act de mare umilință , unii, iar alții chiar dacă o fac, pur formal, au grijă să primească ceva în schimb.
Cel care trebuie să ierte , la rândul său, cade –n păcatul de-a păstra supărarea , undeva ascunsă într-un ungher al minții sau, mai rău, al sufletului său, contabilizând cu grijă derapajele celorlalți.
Păcat !
Câți cunosc faptul că iertarea pe care-o acordăm celorlați de fapt ne-o dăm nouă. Pentru că pe noi ne scutim de bolile născute în mod firesc din supărare.

Să nu cădeți în păcatul de-a crede că eu sunt înțeleaptă. Nici pe departe. Sunt doar norocoasa care -a citit și-a crezut.
Dac-aș fi fost o fire care să cred făr-a cerceta, Biblia mi-ar fi fost de-ajuns, m-aș fi scutit de multă suferință și de multă boală.
Sunt bucuroasă că, măcar în ceasul al doisprezecelea, am înțeles că mai importantă pentru mine este viața și nu ranchiuna cuibărită în suflet.
Nu vrem să iertăm, justificându-ne alegerile cu argumente solide, pentru că , gândim noi, nu meritam o astfel de purtare din partea celor care ne-au supărat. Poate avem dreptate poate nu, doar Dumnezeu este cel care știe adevărul.

II Poate că toți avem norocul de–a primi informații , nu știu cu exactitate de unde anume, îmi place mie să cred că de la Domnul prin îngerii săi.
Înaintea unor evenimente majore visez. Nu sunt simple înlănțuiri de imagini datorate subconștientului ci sunt vise premonitorii.
Știu că ele urmează să se realizeze , asta mă-ncurajează mult de tot, dându-mi speranța că voi depăși și obstacolele respective.
Din același motiv, atunci când postesc și mă rog, dacă mi se indică iertarea ca remediu al bolii respective nu mă indoiesc nicio clipă de faptul că aceea ar fi calea cea bună și nici nu mă încăpățânez să rămân supărată pentru fapte pe care le-am considerat altădată ca fiind de neiertat.

Despre

Iertarea 

am mai scris Diriga Psi și aș putea să mai scriu multe. Cu cazuri concrete.

Au scris însă și Redski, almanahe   Altcersenin, psi(c),
cerroşu,
sara,