Mi-e dor de mama !


Viața ne e un amalgam de întâmplări amestecate neomogen , un LABIRINT în care intrăm fiecare DIRECT , ne-am zice dacă am uita aportul neprecupețit al mamei, SINGUR , și unde , vrem nu vrem , încercăm să ne luptăm un TIMP .
Târziu descoperim că, încă de la început, aveam NISIP în OCHI și că greșisem drumul.

O găsiți imaginea la http://www.petocuri.ro/arhiva-articole/articol/relatia-dintre-mama-si-fiica.html

 

     O altă CALE trebuia s-alegem.
Degeaba, mama, cine alta, ne spune că-i greșită ținta. Noi suntem cei care vrem să experimentăm cărări NOI.

De câte ori în viață ne pierdem echilibrul fragil și ne trezim aruncați, direct de pe PUNTE, în INIMA evenimentelor, în apa învolburată a oceanului ?

Atunci, mama, draga de ea, cu părui înspicat de vreme și de vremuri, de mult nu-i mai este ARĂMIU, dacă a fost vreodată, ne ia în brațe , ne mângăie și ne șoptește vorbe liniștitoare.

  ” Vrei să arăți ca mine ? Eu sunt OGLINDA vie a greșelilor mele. ”

 

M-am luat cu gândurile și-am uitat să-i arăt tema . Diriga Psi, nu te supăra !

Anunțuri

20 de gânduri despre „Mi-e dor de mama !

  1. @dictaturajustitiei:
    a. De obicei intru pe bloguri în care să citesc articole, mă rog, …”postări” de bun-simţ.Scriu rar comentarii şi numai atunci când am ceva de spus sau de adăugat în chip constructiv….Sunt sigur că te voi mai vizita pe blog!Eu sunt mai de modă veche, tot „dascăl” dar…niţel „răspopit” între timp…..Iar eu eram ceva mai mare ca tine când a ajuns omul pe Lună. 🙂
    b.Mi-e greu să comentez prin cuvinte după ce am văzut titlul postării.Îmi este destul de greu, iată, deja de 21 de ani, să ţin în mine necazul şi să încerc să-mi alung tristeţea.De dor….să nu mai vorbim! Nu încape în nicio măsură!Tac şi rabd!Resimt însă că nu pot face nici acum lucruri care ar supăra-o: m-ar trage de mânecă de acolo, din cer…Şi ştiu că ea e ACOLO.Şi mi-e de-ajuns să-mi ostoiesc simţământul neodihnit doar cătând spre cer, spre albastrul pur, şi ştiu că mă veghează în orice moment….Sunt convins că ea trăieşte prin mine!

    Apreciază

    1. @Marco Polo, numai cineva care simte poate să scrie ca tine ! La fel mă gândesc și eu la mama și oftez, și acuma o fac, că nu e lângă mine să-mi dea un sfat, o încurajare sau să se bucure de o realizare de a mea sau a nepoților. Mă crezi că ori de câte ori văd un film bun, mă gândesc că prin trăirile mele și dânsa, de sus, îl vede ?
      E o nebunie, știu, dar îmi lipsește mult de tot !

      Apreciază

      1. @dictaturajustitiei: De acord cu ce scrii.Acum este toamnă şi, pe de o parte mă bucur tare mult, dar, pe de alta, mă întristez, pentru că mulţi de-ai mei au „plecat” acum, paradoxal, la vreme de bucurie a roadelor şi de odihnă de peste an….Resimt lipsa mamei de parcă port un stigmat, de parcă sunt lipsit de un organ vital, şi parcă nu mai pot să fiu precum ceilalţi din jur : sunt mai resemnat, mai lucid, mai chibzuit cu toate, mai înţelegător şi mai uman cu semenii în care am căutat să o regăsesc, măcar în parte, dar nu am reuşit niciodată pe deplin pentru că ea a fost UNICĂ…IREPETABILĂ! Nu ne rămâne decât să căutăm să ne înţelegem durerile, astea ale noastre, neştiutele, mocnitele, şi să facem lucruri cât mai bune ştiind că ele, de ACOLO, vor fi mulţumite de noi….Un gând bun de alinare şi de simpatie!

        Apreciază

    1. Bucură-te ! Ești o fericită !
      Spunea o prietenă : ” Nimic nu mai e la fel după ce-a murit mama ! ”
      Ani de zile, până n-am trecut prin acest eveniment nefericit, n-am putut s-o înțeleg. E cumplit !
      O alta spune că nicio nenorocire nu poate fi comparată cu aceasta.
      Orice s-ar întâmpla spune : ” A murit ea, mama ! ” Restul nu mai contează. Pierderi de averi, de servicii sau divorțuri.

      Apreciază

      1. sper să nu te întristez foarte tare cu darul meu, dar chiar mi-e drag acest cântec românesc, îl ascult deseori de când mama a fost cândva, cumplit de aproape de despărţirea de mine… este felul meu de a-mi aminti cât sunt de norocoasă:

        Apreciază

  2. MAMA INSEAMNA : SOARE , PACE , DRAGOSTE , LINISTE SUFLETEASCA SI BUCURIE !
    PACAT DE CEI CARE O AU . NU STIU SA O PRETUIASCA . AM INTALNIT CAZURI .
    EU O AM PE MAMA ADOPTIVA , SI NU MA SIMT IUBITA SI TOTUL ESTE O HAITUIRE CONTINUA . MAMA NATURALA NU MI-O CUNOSC . DOAR NUMELE AS VREA CA DUMNEZEU , SA MI-L SCOATA IN CALE .
    IN REST POT SA IMI TRAG SUFLETUL LINISTITA , CA O STIU . NICI PE TATA NU -L CUNOSC . MI-A LIPSIT O FAMILIE STABILA SI ADEVARATUL CAMIN .
    ASTA E VIATA . . .
    MI-E GREU , DAR M-AM OBISNUIT CU GREUL SI DORUL DE PARINTI .
    NUMAI BINE ITI DORESC DRAGA CARMEN !
    SA FI IUBITA DE CEI DOI COPII MINUNATI !
    MERITATI DIN PLIN !

    Apreciază

  3. Mama ce cuvint frumos, fiinta care alaturi de dumnezeu ne-a dat viata si intodeaua se roaga pentru noi. Iubiti mama cit timp mai este linga voi pe pamint. Sa nu uitati dimineata sa sunati mama spunindui ca o iubiti iar cei care nu mai e linga voi,opritiva un minut si ginditiva la o clipa frumoasa petreuta cu ia cu mama.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s