DUZINA DE CUVINTE Mama

Și a fost unul, un român adevărat care a știut să transforme prostioarele copilăriei în povești nemuritoare
Am un mic RĂGAZ , domnul ministru Funeriu nu ne-a mai cerut să scriem nicio hârtie nefolositoare învățământului , decât poate celor care-o vând și câștigă din asta o avere , așa că, având timp să cuget la una și la alta , m-am gândit că ar fi bine să vă povestesc despre cea căreia trebuie să-I mulțumesc pentru ceea ce sunt astăzi. Mama.

LACRIMA ce se prelinge pe obrazul meu e o dulce mângâiere a amintirilor ce se învălmășesc în inima mea .

N-am fost un copil sau adolescent ieșit din comun de cuminte și de tocilar. Vreun geniu nici atât. Dar, de acest fapt, v-ați dat seama de mult.

                                                                                                                Ediția Eugen Taru, 1959

Copil fiind, vorba unui român de-al nostru cu care ne mândrim, nu la Băse΄ mă refer ci la Creangă, despre primul vom vorbi de bine doar după ce va ridica ANCORA și va deveni NALUCA președintelui de azi, mai toată ziua mă jucam.
Când nu eram printr-un pom , PASĂRE făr΄ de ARIPI, dădeam cu piciorul în mingea , jucam cu băieții de pe strada mea fotbal, ce nu nimerea mai deloc POARTA improvizată din câteva pietre strânse laolaltă.

Băse΄ povestindu-și amintirile din copilăria sa zbuciumată de valurile comunistului Năstase
 
 
       Degeaba îmi tot explica mama că sunt LUMINA ochilor ei și că ar fi bine să-i arăt recunoștința mea învățând, învățând, învățând.
Pe o ureche îmi intrau vorbele ei și pe alta-mi ieșeau.
Odată, se pare că astăzi am chef de pierdut vremea, iertată să-mi fie logoreea dar prea am tăcut multă vreme, părinții m-au lăsat încuiată în casă.
” Să -ți faci temele până ne întoarcem noi ! ” Mi-a spus tata autoritar. ” Bine. ”
Am răspuns eu cu un glas stins că doar 8 anișori aveam.
Nu cred că trecuseră 10 minute de la plecarea lor și eu aterizam în IARBA mănoasă de sub geamul de la camera mea.
PEDEAPSA, pentru tema nefăcută, mi-am luat-o de la mama care era mai greu de dus cu preșul, cred astăzi, retrospectiv gândind, că și dânsa, în copilărie, fusese tot o pacoste de OM.

Pentru că am pornit chiar de la RĂDĂCINA vieții mele, știu că vreți să mergeți și pe la alții în vizită, vă las. Promit că voi reveni curând, cu alte mici dezvăluiri din viața mea de copil cuminte și ascultător, doar dacă vreți să mă mai primiți în casa voastră.

Pentru cei care nu recunosc stilul prietenului Baricada le recomand să-l viziteze. Nu vor pierde vremea degeaba .

Diriga Psi ne-a dat DUZINA DE CUVINTE iar noi, mai cuminți decât eram odată, ne-am făcut-o.

   psi, Sara, Abisuri, LaGrig, redsky2010, Vero, Dunia, EclipsaDeMarte, virusverbalis, anaid, Cristian Gheorghe, Cita, scorpio72

AltcerseninCătătorii

37 de gânduri despre „DUZINA DE CUVINTE Mama

  1. 🙂 frumoasă copilăria. şi cred că nu este copil ajuns ceva mai mare (eu cred că oricât ne înălţăm tot copii rămânem) care să nu poarte în amintiri astfel de năzdrăvănii.

    Apreciază

    1. Spune tu, dacă nu se potrivește ? Parcă e făcută special. Când Eba o să aibă copii, el o să arate astfel , o să le spună lor, s-ar putea ca și nouă, cum s-a luptat cu structurile comunisto-securiste și acestea , de teamă, au fugit după Nicolae Popa!
      Tuturor ne place ce faci, mai ales, că nu se simte urmă de răutate față de eroi.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s