Nu blestemați !

Centrul orașului Craiova
Nu știu dacă vă DERANJEAZĂ faptul că am să vă povestesc astăzi despre blesteme. E un ASPECT sensibil pe care unele persoanele , nu spun care , evită să- l abordeze.

Până la urmă totul este BENEVOL așa că, nu vă poate nimeni obliga, să citiți sau să vă dați părerea . Fiecare hotărește SINGUR ce vrea să facă și, ca să nu –mi reproșați cumva că v-am păcălit, am ales acest titlu .

Pe strada unde am copilărit BÂRFA era ceva obișnuit . Cred că la fel se întâmplă în mai toate comunitățile unde se cunosc toți între ei și , în plus, mai au și mult timp la dispoziție.

Universitatea din Craiova

  Ei bine, astăzi vă voi povesti despre o familie a cărei poreclă era Cucumea. Se vorbea printre VECINI că bărbatul, împreună cu amanta , și-ar fi omorât soția ca să se poată însura cu ea, cu țiitoarea.

     NIMENI nu cred că a făcut o anchetă serioasă dar lumea șușotea atunci când își amintea. Bărbatul era un om despre care nu pot să vă spun decât că era scund, slab și foarte tăcut . Pe ea însă , pe a lui Cucumea, mi-o amintesc foarte bine.

Avea doi copii, o fată Jeni și un băiat George. Când eu eram la vreo doisprezece ani ei erau deja mari. Cred că fetei îi cam plăcea să petreacă cu băieții, bănuiți cum, iar George era deja cunoscut pentru chefurile sale bahice.

Nu știu ce se întâmpla în locuința lor, nu am intrat niciodată nici măcar în curte, dar o auzeam destul de des pe mama lor, drumul meu trecea prin dreptul casei lor, cum îi blestema .

Biserica Mântuleasa, unde mergeam după Lumină

Blestemul ei preferat era :

”Arză-te-ar focul să te arză ! ”

Șocul cel mare pentru noi, toți cei care le eram vecini, a fost când am auzit că Jeni a murit.

Amănunte prea multe nu pot a vă DIVULGA. S-a spus că , nervoasă fiind, i-a luat foc furoul de la un reșou electric, din acela mic și rorund, numit parcă Popular. A murit arsă.

Au trecut anii. A lui Cucumea blestema în continuare. George se însurase, avea un băiat căruia toți îi spuneam Puiu, apoi nevasta îl părăsise lăsându-i și copilul.
”Arză-te-ar focul să te arză ! ” se auzea frecvent din dreptul curții lor.
Ne minunam cu toții. Nenorocirea ce se abătuse asupra casei lor n-o impresionase pe Cucumea.
Cred că eram studentă. Cu fetele de pe strada mea eram la biserică așteptând Învierea Domnului. Stăteam în curtea bisericii vorbind , râzând și așteptând clipa când aveam să luăm Lumina Sfântă. Nu eram prea pătrunși de eveniment, deh, educația comunistă își spunea cuvântul.

Lângă noi a apărut Puiu. Plângea. Era pentru prima dată când tatăl său îl gonea de acasă.

” Să pleci ! Să nu te mai văd în fața ochilor !” îi spusese George TĂIOS fiului său.

Imagine din Parcul Romanescu
 
      Se îmbătase. Și-a prăjit pește, a frecat niște icre dintr-un pește prins de el la baltă, CAVIARUL săracului, apoi a băut singur ore în șir, plin de obidă . Când a simțit că abia se mai poate ține pe picioare l-a lovit pe băiat în SPATE cu pumnul strâns după care l-a gonit:
” Să pleci ! Să nu te mai văd în fața ochilor !” Ne-a repetat Puiu ce se întâmplase adăugând amănunte.
L-am compătimit cu toții, am împărțit cu el ce ronțăiam după care a venit momentul în care fiecare ne-am dus să luăm Lumină. Am uitat de el.

A doua zi a venit bomba. George era mort, nu în mod FIGURATIV, ci mort de-a binelea. Arsese. Adormise beat cu țigara aprinsă iar aceasta căzuse pe plapumă. Din cauza fumului degajat se sufocase.

După cum bănuiți, bunica lui Puiu nu s-a cutremurat de spaimă.

Destul de des o auzeam, când inevitabil trecând pe stradă ajungeam în dreptul ei, cum îl blestema pe singurul urmaș ce-i rămăsese.

”Arză-te-ar focul să te arză ! ”

 psi este cea care a început totul.

Povești mai frumoase, mai pline de iubire găsiți la    :   Vero, Tiberiu Orasanu,  rokssana,

psi carmensima d\’agatha  lotusull  altcersenin Cita