Cu duioșie depre Mircea Geoană ! partea I
Când mă întorc de la ” Sorbonica ” , astfel își tachina un fost elev de-al meu fosta iubită pentru cultura și educația pe care-o primise în liceul pe care-l terminase și unde acum eu încerc să-mi desfășor activitatea, vă voi povesti despre întâlnirea mea cu domnul Mircea Geoană. Caricatura prietenului de la Bricada mi-a adus în suflet câteva momente de duioșie.
” Alte vremuri, domnule ! ”
http://baricada.wordpress.com/2011/11/08/mircea-geoana-pa-pa-i-am-going-to-a-spa/
UPDATE
Era prin toamna anului 2004 când mă aflam la redacția unui ziar prahovean împreună cu o tânără și frumoasă jurnalistă, doamna Daciana Ilie. Discutam despre spargerile date de hoți școlilor din mediul rural când, cineva, a sunat-o că vine domnul Mircea Geoană în campanie electorală la UPG Ploiești.
Pentru că ne simpatizam , eram amândouă împotriva PSD-ului, m-a întrebat dacă vreau să merg împreună cu ea și o altă colegă să-l văd pe ministrul de externe.
N-aveam ce face în Ploiești până la ora la care plecam spre București, la cursurile de master, și de aceea am acceptat invitația lor.
De obicei, nu-mi tace gura atunci când se discută un subiect despre care am habar dar, în aceea zi, eram hotărâtă să nu vorbesc pentru că nu voiam să le creez probleme ziaristelor ce care eram. Sunt pasionată de politică și ca urmare eram atentă la tot ce se discuta în amfiteatrul UPG-ului unde studenții au fost chemați aproape obligatoriu de către conducerea universității și profesorii lor de stânga.
Eram frig cam cum e acum, puține grade peste 0 , iar eu tremuram toată .
Domnul Mircea Geoană era susținut de către președintele pe-atunci și astăzi al Consiliului Județean Prahova, domnul Mircea Cosma un comunist care are tupeul să-i numească pe toți cei care îl contrazic staliniști, și mie mi-a reproșat c-aș fi astfel, nu atunci ci cu vreo patru ani în urmă, de întreaga conducere județeană de partid, parcă președinte era ministrul de interne Marian Săniuță, și de conducerea universității.
Rectorul, când i s-a adresat domnului Geoană, avea atâta emoție în glas că te așteptai să-l vezi că-i dau lacrimile ca unei tinere îndrăgostite.
La aceea vreme mi-era simpatic fostul ambasador al României la Washington pentru că nu-mi părea un communist închistat. Încă nu rostise celebra propoziție ” nu se știe câți mai suntem ”, referitor la numărul celor din structurile de securitate, și parcă nici domnul Iliescu nu-l gratulase cu epitetul ” prostănacul ”.
INTERESANT ARTICOL !
CE N-AR DA DOMNUL MIRCEA GEOANA SA FIE PRESEDINTE .
AR DUCE TARA IN DERIVA TOTALA !
Alexandra urmarea va fi interesantă.
Pingback: Memories « schtiel
Pingback: Cup « O lume in imagini
Da, mi-e si mila de bietul dobitoc. Acum doi ani s-a culcat presedinte si s-a trezit prostanac. Acum mi-e ca se culca din presedinte si se trezeste din nou prostanac. Viata e un ciclu care se repeta….repeta…repeta!
Așa suntem noi românii cu cei care nu mai dețin puterea.
Pingback: Se reiau adoptiile internationale dupa o lunga pauza. Homosexualii pot adopta copii, dar nu in cuplu « Rinder Razvan Catalin
mie politica nu mi-e dragă şi evit să discut pe această temă, dar îmi amintesc că eu am rămas dezamăgită de acest personaj la primul său discurs electoral, total nepotrivit… e vremea să dispară şi el, da, da…
Psi, tu ai rămas dezamăgită de ce-ai văzut la televizor în schimb eu… în partea a doua.
Știu că iubești animăluțele , pisicile în special, așa că pot să te anunț că-mi place și motănelul adus de fiul meu.El a fost mai deștept decât mine când a hotărât acest lucru.
Îmi face plăcere să-l țin în brațe și să-l simt moale și cald. Nu ne-am hotărât cum să-l botezăm.
psi drag, nu putem face abstracţie de factorul politic.
nu putem să ne prefacem că nu există.
există şi ne face viaţa mult mai grea decît merităm.
dacă ne retragem complet în turnuri de fildeş, politicienii vor profita din plin. nu?
depinde numai de noi ca măcar unii dintre aceşti indivizi siniştri, să dispară de la butoanele de comandă.
nu intru în detalii pentru că nici mie, politica nu-mi place absolut, DELOC!
da, tibi, ai dreptate… este marea noastră greşeală, eu cel puţin mi-o recunosc, aceea că ne retragem scârbiţi adesea de “cumetriile” politice pe care le vedem. şi totuşi, oricât de dragi mi-ar fi poveştile pe care o mare doamnă, profesoara mea de istorie, ni le-a dăruit în vremuri interzise, poveşti ce vorbesc despre liberalii autentici, despre marii oameni politici ai româniei şi realizările lor, tot nu mă ademeneşte ceea ce văd acum.
carmen, numele lui va veni la timpul potrivit. şi te admir pentru că ai putut accepta atât de repede un alt suflet în preajmă. mie mi-a fost greu şi am refuzat luni de zile ideea că ar putea apărea alt pisoi în viaţa mea. dar cum nimic nu este întâmplător, maya a apărut atunci când trebuia şi oricât de greu ne-a fost începutul, bucuria de acum ne este deplină.
Draga mea Psi , eu l-aș fi jelit în continuare pe Tomi dacă fiul meu nu -mi aducea motanul Pepe în casă în timp ce eu umblam să găsesc un loc de înmormântare.
E meritul său. Motanul Pepe e atât de blând și frumos și dornic de dragoste încât cred că ar fi nefiresc să mă port urât cu el. De fapt cred că-l voi iubi mult și pe el.
Pingback: Ceaiul (Poveste parfumată) | innerspacejournal
Pingback: Viata este ca o cească de ceai (Poveste parfumata) « Gabriela Elena
Seara bună, Carmen ţie si prietenilor blogului
Relatarea ta îmi aduce aminte de descălecarea lui Geoană la Sibiu, imediat după ce candidatul psd pierduse funcţia de primar al urbei în favoarea sasului Iohannis. ” Cine-i primarul ăsta? Trebuie dat jos” decretase prostănacu în aplauzele pesedistilor adunaţi la casa de cultură. Incident care le- a stârnit hohote de râs, atunci, sibienilor. Trist e că după cîţiva ani, în 2008, sasul Iohannis uitase jignirea acceptând, din motive de el stiute şi bănuite doar de noi, rolul de “proiect” de prim -ministru al triadei felix grivco-geoană şi crin.
Bună !
Nora, politicienii ” uită ” orice jignire atunci când interesul lor material le-o cere. Iar domnul Iohannis
avea rost să uite un astfel de episod atâta timp cât spera să ajungă ceea nu nici nu sperase vreodată.
Dar ce spui despre jurnaliștii antenelor care cu ceva timp în urmă realizaseră materialul anterior ?
Pingback: Asemănări şi deosebiri! Italia vs România « Popateapa's Blog
Pingback: Ţi-am dat un… (Life in picture 3) « Gabriela Elena
Pingback: Tjalf « schtiel
Geoana- o trista figura politica, ratacita printre atatea alte triste si tragice figuri!
Ai dreptate ! O figură tristă și nefericită.
@ Carmen,
Bună seara !
„ Prostul , nu e prost destul dacă nu e și fudul ” spune proverbul românesc iar „ PROSTOVANUL” după ION ILIESCU, netezește calea actualei coaliții de guvernare spre un nou mandat !
Cu respect,
Alioșa.
@Alioșa,
Cum scriam, am așa, o mică copasiune pentru el.
Acum că a pierdut tot.
Cu excluderile din partid PSD-ul îmi amintește de PNȚ-CD. Știi vorba ceea, fiecare pasăre pe limba ei piere !
Cu același respect,
Carmen