Duzina de cuvinte
DEȘERTUL DIN SUFLETUL MEU
Mi-ar plăcea ca tot ce scriu să poarte marca mea. Să am un stil propriu, spectaculos și ușor de recunoscut. Dar, vai, cât de greu se obține o recunoaștere de către ceilalți când, nu poți să te scufunzi în adânc , în străfundul sufletului și să extragi de acolo, cu maximă onoare tot aurul gândurilor bune și sentimentelor înălțătoare.
E cald, mă simt sufletește ca un pui dezosat de ultima fărâmă de iubire și știu că trupul meu e perisabil ca tot ce ne înconjoară.
Capul meu, precum un calandru , îmi presează fiecare gând marginaș și pauper.
Știu că dacă aș merge într-o zonă alpină , unde fiecare adiere de vânt mi-ar răcorii focul mistuitor din suflet și minte , durerea pricinuită de copii ar devenii o povară mai ușoară.
Atunci poate aș reușii să fiu din nou eu, cea din totdeauna.
Această provocare, vine de la Psipsina : http://pisica07.wordpress.com/
Au mai răspuns provocării : carmensima scorpio72 Sara redsky valentina anaveronica tiberiu
blueriver, scorpio, virusache,
Cam asa se vede din avion.
Deșertul ? Eu l-am văzut pe goagăl, vorba cuiva care citează almanahe !
Pingback: Duzina de cuvinte « Tiberiuorasanu's Blog
ce levănţică superbă şi ce minciuni îndrugi tu pe-aici…
norocul tău că e vorba despre artă, că altfel te-aş lua cu stima de sine şi cu “poţi mai mult”. auzi, pui dezosat…
Ai știut că îndrug minciuni . Chiar mă temeam să nu creadă cineva că astfel mi-e sufletul.
Pingback: Despre nămol (al douăzeci şi patrulea episod din elucubraţia cu 12 zombi şi 12 cuvinte impuse) | VERONICISME
He he heee, ai văzut ce simplu e ?
nb. Tu ai un scris inconfundabil care poartă marca ta distinctă, este spectaculos şi uşor recognoscibil!
Îți mulțumesc din nou.
Observ o urma de tristete chiar de frustrare in postarea dumitale. In afara necazurilor zilnice{ inerente} ai si alte suparari ?Am sa te pun in rugaciune maine la biserica, pina atunci citeste din Sfanta Scriptura Psalmul 38…este de mare ajutor pentru oricine se simte descurajat sau indurerat de ceva. Ma voi ruga lui Dumnezeu si in seara aceasta pentru dumneata . O seara buna iti doresc in continuare!
Fiecare are crucea sa de dus. Nu am fost tristă când am scris pentru că mi-a făcut o mare plăcere , în mod conștient în niciun caz, dar sunt foarte fericită când se roagă cineva pentru mine.
Mulțumesc pentru tot !
O nelămurire dezosată mecanic sau manual?
De vie și manuală, că e mai dureroasă.
oioioi, unde-i anowen să vadă deşertul lui!
bun venit în joaca noastră! tema pentru luni este “eroul meu preferat” şi vine şi un ping acuşica.
Bine v-am găsit ! Mai am ceva treabă, mamă de weekend ce sunt, după care voi porni și eu în pelerinaj.
Pingback: duzina de cuvinte « psipsina
Pingback: Duzina de cuvinte-Visul « Cataratorii
Frumos scris,Dictatura….si bine ai venit in joaca noastra…
Mulțumesc ! Bine v-am găsit !
Până m-am dumirit ce-i cu bloggeritul mi-a luat ceva timp.
Frumos! Bun venit în joacă!
…E prima duzină, nu?
Da. Am fost cred că mai odihnită și am remarcat ce făcea Tibi. Am întrebat și mi-am zis să încerc dat fiind că de obicei mă joc cu cifre și nu cu cuvinte.
Chiar daca nu ai un stil propriu la scris, eu zic ca esti unica, nimeni nu e ca tine, toti suntem unici.
O duminica minunata!
Ai remarcat singurul adevăr , cel care mă doare. Îmi doresc un stil inconfundabil dar , cu toate că sunt conștientă de ”valoarea ” celor scrise de mine , nu sufăr precum personajul din DUZINA DE CUVINTE
Eu, am o calitate , iau mai puțin în serios multe.
Pingback: Pamflet Facebook: Cum ii raporteaza Boc lui Basescu ce se intampla in China « Supravietuitor's Blog
Pingback: Despre iubire, Cântecul sufletului, de Kahlil Gibran « Supravietuitor's Blog
draga mea ai multa tristete in suflet si cred ca si multe probleme in viata,,eu am ajuns la o concluzie fiecare om are istoria lui in viata nu exista numai istoria unei tari, ci a fiecarui individ in parte, tu esti unica dupa mine ce am observat eu decind iti ciresc blogul,scrii cu atita fintete de iti este teama sa nu jignesti pe nimeni esti genul de persoana care din gresala alovit o musca si la urma plinge ca nu a gasit-o sa-si ceara scuze de la ea, viata merge inainte si trebuie sa cam uitam din trecutl nostru daca ne-a nmarcat mai mult, sa fim oameni si dupa mine cea ce si fac in fiecare zi sa respectam cele 10 porunci, sa ne minunam de fiecare floare frumoasa ,de fiecare persoana buna, .sa ne minunam de tot ce este in viata daca nu facem asa necazurile ne coplesesc,stiu cind esti trist ,cind esti suparat , nimica nu iti place dar eu stiu de la mine cind merg pe strada si vad ce culoare frumoasa au florile, ce cer frumos,ce frumosi sint pomii si etc,parca sint mai usoara sufleteste, scuze ortografie nu ma verific si intelegi ce vrei tu o duminica frumoasa si o saptamina frumoasa ,pupici,plec la munca.
@Ary, abia mâine vei vedea acest comentariu.
E un joc. Se dau 12 cuvinte și fiecare trebuie să scrie ceva. Eu mi-am imaginat un personaj supărat. Nu știu ce am avut, poate cuvintele au fost de vină, dar sincer nu am fost supărată.
Îți mulțumesc pentru grijă.
M-am chinuit 30 zile să țin un regim sever iar ieri și azi am mâncat. Va trebuii să reiau experimentul.
Aia e !
Carmen, salut
desi rezultată dintr-un joc, postarea asta ( si nu numai asta) e o amprentă a felului tău de a scrie: frumos, natural, convingător
Noapte bună
Nora, cu toate că răspund atât de târziu să știi că încă de dimineață, de când am citit comentariul tău, m-am simțit parcă un pic mai încrezătoare în mine. Îți mulțumesc!
Pingback: Carmen Sima | Blog » duzina de cuvinte – la mare
Cred ca am de lecturat zilele astea
… bine ai venit in joaca noastra!
Bine v-am găsit ! Plăcerea e de partea mea.